Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat pentru cotidianul finlandez Helsingin Sanomat (HS) că Europa ar trebui să înceapă discuții despre propria descurajare nucleară, în contextul deteriorării mediului de securitate european, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Oficialul european a efectuat joi o vizită în Finlanda pentru a discuta cu liderii de la Helskinki despre negocierile de pace din Ucraina, situația de securitate din Europa și rolul Uniunii Europene în contextul geopolitic.
Potrivit lui Kallas, armele nucleare reprezintă singurul element care funcționează cu adevărat ca factor de descurajare. Ea a subliniat că situația de securitate a Europei s-a schimbat fundamental după invazia Rusiei în Ucraina și pe fondul schimbărilor din politica Statelor Unite.
„Având în vedere situația [actuală] și faptul că aceasta [armele nucleare] este singurul lucru care funcționează cu adevărat ca descurajare, acest lucru ar putea face parte din discuțiile viitoare”, a declarat Kallas pentru HS.
Șefa diplomației europene a precizat că deciziile privind descurajarea nucleară aparțin în primul rând statelor membre. În prezent, dintre statele europene, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare proprii. Kallas a arătat că NATO a menținut timp de decenii o descurajare nucleară credibilă, însă actualul context de securitate obligă Europa să își reevalueze cadrul de reguli și abordarea strategică.
„Imaginea de ansamblu în acest moment arată că regulile de ieri nu se mai aplică astăzi, astfel că este responsabilitatea noastră să concepem noi reguli”, a declarat ea pentru HS.
În martie 2025, președintele francez Emmanuel Macron a prezentat posibilitatea ca Franța să își partajeze descurajarea nucleară la nivel european pentru a proteja întreaga Europă, creând o nouă viziune defensivă independentă de Statele Unite.
De asemenea, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat săptămâna trecută că poartă discuții privind descurajarea nucleară cu alți parteneri europeni, în vederea unei eventuale independențe strategice a Europei față de Statele Unite, deși a subliniat că Bătrânul Continent este încă dependent de umbrela nucleară a SUA.
La rândul său, premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat în urmă cu câteva zile că sprijină apelurile la o dezbatere mai amplă privind descurajarea nucleară europeană, pentru a oferi o alternativă independentă pe plan european, dar a insistat în continuare că aceasta ar trebui să fie ancorată în NATO.
Declarațiile vin într-un moment de tensiune crescută în relațiile transatlantice, pe fondul disputei privind Groenlanda. Kallas a afirmat că încrederea în relația transatlantică a suferit „o lovitură reală”, după ce președintele american Donald Trump a insistat asupra ideii ca Groenlanda să fie cedată Statelor Unite și a amenințat cu tarife statele UE care au sprijinit Danemarca.
Contextul strategic global amenință să se înrăutățească după expirarea, joi, 5 februarie, a ultimului acord de reducere a armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut sub numele de New START. Tratatul limita arsenalele nucleare strategice ale celor două puteri, iar expirarea sa lasă pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol fără plafon cele mai mari arsenale atomice din lume, alimentând temerile privind o nouă cursă a înarmărilor.
Kremlinul a anunțat vineri că negociatorii ruși și americani au discutat despre expirarea acordului și au convenit asupra necesității lansării rapide a unor noi negocieri privind controlul armelor. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a respecta limitele tratatului pentru încă un an, dacă Washingtonul ar proceda la fel.
Administrația americană nu a acceptat propunerea, iar președintele Donald Trump a susținut că un viitor acord ar trebui să includă și China.
„În loc să prelungim NEW START (un acord negociat prost de Statele Unite care, pe lângă toate celelalte, este încălcat în mod grav), ar trebui ca experții noștri nucleari să lucreze la un tratat nou, îmbunătățit și modernizat, care să poată dura mult timp în viitor”, a scris Trump joi pe rețeaua sa Truth Social.
Beijingul a transmis în repetate rânduri că nu va participa la negocieri formale privind controlul armelor nucleare, invocând diferența substanțială de capabilități în raport cu Statele Unite și Rusia. Expirarea acordului a fost însoțită și de discuții telefonice separate între președintele chinez Xi Jinping și liderii de la Moscova și Washington.
