Președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au admis miercuri, la Cincu, în prezența premierul olandez Mark Rutte, că eventualitatea în care România nu ar fi primită în spațiul Schengen ar putea determinare o “creștere a euroscepticismului în România”, însă șeful statului a subliniat că aceasta este o variantă ipotetică deoarece atât pentru România, cât și pentru Olanda, eșecul nu este o variantă.
Premierul olandez Mark Rutte a efectuat miercuri o vizită în România și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă la Cincu, în județul Brașov, unde sunt staționate trupele olandeze aflate în țara noastră ca parte a prezenței aliate pe flancul estic și a grupului de luptă al NATO din România. Cu toate acestea tema centrală a discuțiilor și a conferinței de presă ce a urmat s-a axat pe aderarea României la Schengen, cu pledoarii din partea președintelui Klaus Iohannis și a premierului Nicolae Ciucă și cu o atitudine rezervată din partea lui Mark Rutte.
Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.
Întrebați dacă atitudinea reticentă a Olandei ar putea conduce la creșterea filonului antieuropean în România, Iohannis și Ciucă au admis acest lucru, dar au indicat că se concentrează asupra obținerii unui succes.
“Pentru mine, pentru noi, cei prezenţi aici la pupitre, eşecul nu este o variantă. Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta este convingerea noastră. Dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi în cazul contrar, un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România. Dar este o variantă ipotetică, care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită“, a afirmat președintele Klaus Iohannis.
De asemenea, premierul Ciucă și-a exprimat că încrederea că toate demersurile României vor fi apreciate pe măsură.
“Eu sunt ferm convins că prin această atitudine a noastră, de a prezenta realitatea, de a fi cât mai transparenți, vom primi un răspuns pe măsură. Şi, sigur, nu pot să am altă atitudine și altă părere vizavi de un eventual eșec, care, încă o dată, nu cred că se va întâmpla, dar potențialul de creștere a euroscepticismului este unul posibil”, a punctat el.
Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, a afirmat miercuri premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.
Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a transmis așteptarea “legitimă” a României și a cetățenilor săi de a adera la Schengen, s-a arătat optimist privind o decizie, însă nu a dorit să facă “o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”.
Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia.
“Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele“, i-a transmis Iohannis lui Rutte.
Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.
Olanda este primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. “Aderarea României la Schengen ar aduce un beneficiu direct economiei olandeze”, a consemnat și premierul Ciucă.
Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.
Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
