Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Interesul României cu privire la stabilirea mix-ului său energetic în vederea atingerii obiectivelor climatice nu este negociabil, a afirmat miercuri eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul eurodeputaților români din grupul PPE, într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care punctează că unitatea Uniunii Europene depinde de interesele tuturor membrilor.

Eu știu un lucru, și anume că dialogul bazat pe argumente solide este obligatoriu pentru unitatea Uniunii Europene. Nu există unitate dacă nu sunt satisfăcute interesele tuturor membrilor! Interesul României a fost exprimat de președintele Klaus Iohannis și nu este negociabil“, a spus Rareș Bogdan, în contextul în care șeful statului român a pledat la Consiliul European din 15-16 octombrie pentru dreptul statelor UE de a-și stabili mix-ul energetic către tranziția verde.

“Visăm cu toții o lume mai curată, în care să respirăm mai ușor, dar trebuie să fim realiști și să nu adâncim discrepanțele dintre statele membre. Interesul european comun este pe de-o parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar pe de altă parte este obligatoriu să fie auzită vocea tuturor, pentru a arăta soliditatea unității UE. Orice breșă în unitatea eurosistemului este o invitație la subminarea acestuia, este periculoasă”, a avertizat eurodeputatul, care este membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului, ținta de reducere cu 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 votată de Parlamentul European “trebuie să ia în calcul ceva esențial”, și anume “mecanisme flexibile, în conformitate cu nevoile și particularitățile fiecăruia”.

Referindu-se la particularități, Rareș Bogdan subliniază că prin acestea el înțelege “atât eforturile făcute deja de unii membri în programele de decarbonizare, cât și diferențele evidente de dezvoltare între țări”.

“Vorbim, aici, de echitate. În plus, UE trebuie să finanțeze aceste acțiuni de tranziție prin intermediul instrumentelor noi care au fost dedicate redresării economice”, a punctat el, în contextul în care România va fi al treilea mare beneficiar, după Germania și Polonia, de fondurile provenite din Fondul pentru o tranziție justă.

“Dar repet, trebuie ținut cont de specificul fiecărei țări. Este crucial ca fiecare membru să decidă cum anume va atinge noile ținte, căci nu vorbim de economii trase la indigo, cu un istoric similar! Nici după Cortina de Fier n-a fost același tip de socialism… Deci stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o decizie națională. Adică ce pondere trebuie să aibă energia hidro, nucleară, cea eoliană”, a mai explicat Rareș Bogdan.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, în urmă cu două săptămâni, la Consiliul European că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. Astfel, șeful statului a vorbit despre mecanisme flexibile adaptate fiecărui stat membru și despre faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Șefii de stat și de guvern au abordat subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990, deși Parlamentul European a votat o țintă de 60%.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene explicații, printr-o întrebare, cu privire la amânarea Planului de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților pe 2023, solicitând, în același timp, alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor.

”Criza îngrășămintelor pune în pericol securitatea alimentară a UE pentru 2023 și afectează puterea de cumpărare a fermierilor și a consumatorilor”, a argumentat Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

De altfel, eurodeputatul a subliniat în Grupul PPE încă din luna februarie ”importanța utilizării îngrășămintelor obținute din gunoiul de grajd prelucrat cum ar fi produsele RENURE (Recovered nitrogen from manure – recuperarea azotului din gunoiul de grajd) pentru a reduce dependența de importurile de îngrășăminte și a promova o agricultură mai circulară”.

”Ca răspuns la solicitările noastre de a permite utilizarea produselor RENURE pentru a reduce presiunea  asupra agricultorilor declanșată de prețurile extrem de ridicate ale îngrășămintelor chimice, Comisia a declarat că la utilizarea gunoiului de grajd prelucrat, inclusiv produsele RENURE, pot fi aplicate prevederile Directivei privind nitrații ca îngrășăminte în funcție de nevoile culturilor, fără nicio limitare cu excepția zonelor vulnerabile la nitrați, pentru care limita este de 170 kg azot pe hectar. De asemenea, pentru aplicarea unor astfel de produse reciclate pe zonele vulnerabile la nitrați, statele membre pot solicita derogări temporare”, a detaliat Dan Motreanu.

Planul de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților va urmări o aplicare mai durabilă a nutrienților și stimularea pieței pentru recuperarea nutrienților și circularitate în scopul de a atinge obiectivul de reducere a pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50% până în 2030.

Se preconizează că atingerea acestui obiectiv va permite reducerea utilizării îngrășămintelor cu 20%, ce ar permite și reducerea dependenței de îngrășăminte chimice importate.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac afirmă că Austria poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE dacă se opune aderării României la Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a afirmat că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa CJUE.

“Ce putem face dacă Austria ne blochează accesul în Schengen? De ani buni de zile, singura ţară care se opunea accesului nostru în spaţiul Schengen a fost Olanda. Iată că un efort comun de acţiune românească şi europeană a convins decidenţii politici din Ţările de Jos să îşi schimbe poziţia şi, în această săptămână, Haga ne-a dat o veste bună. Olanda susţine aderarea noastră. Am avut ceva emoţii legate de poziţia Suediei, dar şi de la Stockholm avem verde. Singura ţară care se opune este Austria, aici Guvernul, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner, tot susţin, în mod absolut incorect, că nu trebuie să fim acceptaţi în Schengen. Poziţia Austriei este discriminatorie şi sperăm că Viena îşi va revizui, în data de 8 decembrie, decizia şi nu ne va bloca”, a indicat Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.

 

Liderul PMP a susținut că abordarea părţii austriece – precum că o ţară intrată recent în Uniunea Europeană, cu referire la Croaţia, este mult mai bine pregătită tehnic decât România – arată că decizia politică are la bază alt raţionament decât cel ce ţine de criterii obiective privind gestionarea frontierei.

“Ce ne rămâne de făcut în cazul în care Guvernul austriac rămâne singurul din Uniunea Europeană care ne blochează în Schengen? În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spaţiul Schengen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE – pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Nu există niciun motiv temeinic pentru a respinge accederea noastră în spaţiul Schengen. În caz de blocaj, răspunsul nostru trebuie să fie pregătit imediat. Eu sigur voi cere Comisiei Europene să apere dreptul european şi Regulamentul Schengen în faţa unor excese politice, fie ele şi din partea Austriei”, a punctat eurodeputatul.

În acelaşi context, el a mai reamintit că, la Viena, a mai fost adoptată acum 4 ani o decizie prin care cetăţenii români au fost discriminaţi prin refuzul autorităţilor de a acorda copiilor români alocaţii indexate conform prevederilor legislaţiei europene, mai precis conform contribuţiilor părinţilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul Austriei.

“Astfel, copiii români primeau valoarea alocaţiei din ţara de naştere, şi nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoştinţa Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în faţa Curţii de Justiţie a UE în mai 2020. Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocaţiile copiilor proveniţi din România şi alte state est-europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulaţie a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectaţi de măsura privind tăierea indemnizaţie de copil”, a detaliat Eugen Tomac.

Continue Reading

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ22 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.43 mins ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL1 hour ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE18 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

ROMÂNIA20 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending