Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că, în opinia sa, discuțiile de la nivelul liderilor europeni ar putea duce la o decizie cu privire la pozițiile de top de conducere a instituțiilor Uniunii Europene în cursul săptămânii viitoare.
“Este o discuție care are loc între cei 27; ne-am sunat unii pe alții; un acord pare posibil în zilele care vin, în săptămâna care vine”, a spus el, la finalul summitului G7 din Italia, citat de Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este cotată pentru a obține un al doilea mandat, după ce Partidul Popular European de centru-dreapta și-a consolidat poziția în alegerile europene de duminică.
Joi seară, Macron a purtat discuții cu von der Leyen și cu cancelarul german Olaf Scholz despre posturile de conducere din UE, în marja summitului G7 din Puglia.
“Cred că lucrurile se pot mișca destul de repede. Voi merge luni în acest spirit“, a declarat președintele francez cu referire la un viitor summit al Consiliului European.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029.
Pe lângă funcția de președinte al Comisiei Europene, liderii trebuie să aleagă un nou președinte al Consiliului European și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în vreme ce Parlamentul European își va alege președintele la ședința constitutivă de la jumătatea lunii iulie, existând tradiția că această poziție revine popularilor pentru jumătate de mandat și social-democraților europeni pentru a doua jumătate de mandat.
Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE.
Presa de la Bruxelles deja a speculat că “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, referindu-se la Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, la fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, la Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și la prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 190 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 22 de mandate.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități în favoarea lui von der Leyen sau a oricărui alt candidat la șefia Comisiei Europene. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în 406 mandate, cu 45 peste majoritatea minimă.
Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.
În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).
