Secretarul general al Partidului Socialiştilor Europeni, Giacomo Filibeck, a declarat luni că speră ca viitorul preşedinte al Consiliului European să fie membru al formaţiunii social-democrate, apreciind că fostul prim-ministru portughez Antonio Costa ar fi potrivit pentru acest post, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
“Este evident pentru noi că, fiind a doua forţă şi sprijinind principiul candidatului principal (‘spitzenkandidat’), sperăm că postul de preşedinte al Consiliului European va putea fi în cele din urmă ocupat de unul dintre ai noştri”, a spus reprezentantul socialiştilor europeni, sugerând astfel că, în discuţiile pentru împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene, cel de preşedinte al Comisiei Europene le-ar rămâne Popularilor Europeni şi cel de preşedinte al Consiliului European le-ar reveni Socialiştilor.
Socialiştii europeni au “numeroşi lideri politici extrem de calificaţi şi cu experienţă care pot ocupa acest post în folosul instituţiei”, iar fostul premier portughez “António Costa se numără categoric printre ei”, a indicat Giacomo Filibeck, în cadrul unei dezbateri organizate de publicaţia Politico Europe pentru analizarea rezultatelor alegerilor europarlamentare.
“We cannot negotiate the future of the European Union with forces like ID and ECR”, said PES Secretary General @giacomofilibeck while discussing the #EUElections2024 results with @ThanasisBakolas, @BenniDeMarte, @DdeSchaetzen at Politico’s #EUElectionHangover debate. pic.twitter.com/C7on7g9rJo
— PES 🌹🇪🇺 (@PES_PSE) June 10, 2024
Fostul premier socialist portughez a demisionat pe 7 noiembrie după ce justiţia a deschis împotriva sa o anchetă pentru presupuse neregularităţi în afaceri cu litiu, hidrogen verde şi cu un centru de date, dar până în prezent nu a fost inculpat în acest dosar.
În timp ce socialiştii europeni vorbesc despre ocuparea postului de preşedinte al Consiliului European, liberalii din grupul Renew, par să-l dorească pe cel al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în cadrul unei înţelegeri cu popularii şi cu socialiştii pentru formarea unei majorităţi în Parlamentul European şi împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene.
Astfel, întrebat la aceeaşi dezbatere dacă un liberal ar putea fi viitorul şef al diplomaţiei europene, secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Didrik de Schaetzen, a răspuns că grupul liberalilor din Parlamentul European are “mai multe personalităţi care-şi pot asuma mari responsabilităţi, înaltul reprezentant fiind una dintre ele”.
Ea a subliniat că “centrul rezistă”, dar și că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, motiv pentru care “rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”. În context, ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un ”bastion” împotriva ambelor extreme. ”Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen, deși pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegeri a stârnit furia celorlalte formațiuni pro-europene și a guvernelor de la Paris și Berlin pentru că a dat semnalul că ar putea lua în calcul majorități cu grupuri politice eurosceptice și suveraniste dacă acestea sunt pro-UE, pro-stat de drept, pro-Ucraina și anti-Putin.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. Atunci, Ursula von der Leyen a obținut poziția de președintă a Comisiei Europene din partea PPE, Josep Borrell poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate din partea S&D și Charles Michel funcția de președinte al Consiliului European din partea Renew Europe.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European.
