Strategia Națională pentru Industria de Apărare, elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și publicată recent în Monitorul Oficial, accentuează importanța parteneriatelor tehnologice între marile companii producătoare de armament la nivel global și industria națională de profil și setează orizontul pentru dezvoltarea sectorului până în 2030, cu perspective extinse până în 2035.
Potrivit Ministerului, strategia se concentrează pe modernizarea și retehnologizarea industriei de apărare, printr-un pachet integrat de politici publice și investiții. Obiectivul principal este crearea unui ecosistem industrial care să fie rezilient, inovativ, sustenabil, digitalizat și participativ, capabil să protejeze interesele strategice de securitate și dezvoltare durabilă ale României.
Ministrul Stefan Radu Oprea a subliniat importanța acestei inițiative: „Este pentru prima dată în 35 de ani când avem o astfel de strategie”, a spus acesta.
Documentul definește 14 priorități-cheie, aliniate atât la nevoile de înzestrare ale Forțelor din Sistemul Național de Apărare (FSNA), cât și la cerințele de protejare a intereselor esențiale de securitate națională.
Iată care sunt acestea:
- Reluarea fabricării de pulberi și dezvoltarea capacitășilor pentru producerea de explozivi a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete, reluarea fabricației de capse detonante, de inițiere și alte elemente pirotehnice;
- Asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniție;
- Transformarea și revitalizarea capacităților de fabricare a armamentului de infanterie și a aparaturii optoelectronice, în așa fel încât să se asigure tranziția de la armamentul individual la cel standard NATO;
- Transformarea și revitalizarea capacităților de producție a muniților cu accent pe omologarea celor standard NATO, necesare noilor mijloace de luptă intrate/care urmeaza să intre în dotarea MApN și dezvoltarea de
noi capabilități privind muniția de artilerie la standarde NATO pentru toate tipurile de armamente și rachete, inclusiv omologarea munițillor standard NATO pentru armamentul de infanterie; - Transformarea și revitalizarea tuturor capacităților de producție ale operatorilor econimici de stat din domeniul aerospațial și naval și susținerea dezvoltării operatorilor cu capital privat;
- Transformarea și revitalizarea capacităților de producție care pot asigura executarea lucrărilor de mentenanță pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor militare, pe timp de pace și pe timp de război, precum și modernizarea acestora;
- Revitalizarea capacităților de fabricare în domeniul autovehiculelor militare pentru a putea asigura producția, integrarea, testarea și mentenanța în țară a tuturor automobilelor și a autospecialelor realizate pe șasiul acestora;
- Suținerea dezvoltării capacităților existente la operatorii economici români în vederea realizării și integrării sistemelor de comunicații și informatică de comandă-control și a realizării de software destinat domeniului apărării și securității naționale;
- Susținerea dezvoltării antreprenoriatului și a IMM-urilor care să participe la realizarea de produse militare inovative, în special în domeniul electronicii, comunicațiilor, senzorilor, radarelor, vehiculelor autonome de luptă, echipamentelor de protectie, dar și la refacerea lanțurilor de aprovizionare a marilor operatori economici din industria națională de apărare;
- Asigurarea și întărirea rezilienței României în situații de criză și reducerea dependenței față de furnizorii de materii prime și furnituri din afara spațiului UE și NATO prin intervenții realizate de către statul român în capacitățile de producție din domeniul industriei naționale de apărare, atât pentru produse militare, cât și pentru cele cu dublă utilizare;
- Atragerea de investiții străine și crearea de societăți mixte cu investitori strategici din state membre UE, NATO și/sau a unor state cu care România are încheiate parteneriate strategice în domeniul apărării și industriei de apărare;
- Absorbția de fonduri externe nerambursabile cu rezultate concrete; concentrarea eforturilor pe accesarea fondurilor externe nerambursabile, contribuind, astfel, la scăderea considerabilă a presiunii asupra bugetului de stat & dezvoltarea capacității de gestionare, accesare și implementare a fondurilor externe nerambursabile în industria națională de apărare;
- Crearea unor clustere în parteneriat public-privat în zone de excelență științifică ca premiă pentru dezvoltarea cercetrii-inovării și producției de echipamente militare și dual-use pe teritoriul României, contribuind, astfel, la crearea unei componente militare economice care să asigure baza pentru protejarea intereselor naționale și reducerea dependenței de surse externe;
- Revizuirea/definirea cadrului legislativ și procedual pentru a permite și sprijini, în condiții de transparență și concurențialitate economică, stabilirea modului și condițiilor în care societățile de stat se pot asocia cu investitori privați, încurajarea investițiilor private în dezvoltarea unor produse militare/tehnologii emergente, precum și consolidarea controlului statului asupra operatorilor ce activează în domeniul militar.
Strategia eprezintă provocările cu care se confruntă în prezent baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), dar și oportunitatea de a valorifica întregul său potențial și stabilește o direcție pentru următorul deceniu. Pentru a spori gradul de pregătire industrială a apărării europene, statele membre trebuie să investească mai mult, mai bine, împreună și european.
