Ministrul de interne Lucian Bode a participat, joi, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Stockholm, context în care a avut o întrevedere cu omologul suedez, țară care deține președinția Consiliului UE, și cu omologul austriac, cel care în decembrie anul trecut a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

“I-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României”, a afirmat Bode despre întâlnirea cu ministrul de interne, Gerhard Karner, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook de a ministrului

“În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, a scris, pe Facebook, ministrul Lucian Bode.

Citiți și Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Despre întâlnirea cu omologul suedez, ministrul de interne a precizat că i-a solicitat acestuia un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.

“Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate. Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar”, a mai scris ministrul de Interne.

Lucian Bode a participat, joi, la Stockholm la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

“Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen. În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil. Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România”, a mai spus ministrul de interne.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Politica UE în materie de migrație, lupta împotriva crimei organizate și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vor fi pe ordinea de zi, prima zi a reuniunii fiind dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va axa pe chestiuni legate de justiție.

Astfel, conform președinției suedeze, la 26 ianuarie, miniștrii migrației vor discuta despre politica de returnare, inclusiv despre cooperarea cu țările terțe.

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre modul în care se poate asigura o abordare eficientă la nivelul întregului guvern pentru a face față provocărilor legate de migrație

De altfel, Comisia Europeană a prezentat marți noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene, în timp ce cele 27 de state membre se pregătesc pentru o luptă pe acest subiect exploziv din punct de vedere politic în cadrul unei serii de reuniuni cheie în următoarea perioadă – reuniunea informală a miniștrilor de interne din țările UE, care se desfășoară joi la Stockholm, și summitul informal al liderilor europeni, din 9-10 februarie, la Bruxelles. Ambele reuniuni au o importanță cheie pentru obiectivul României de a adera la Schengen, dată fiind opoziția invocată de Austria din cauza migrației clandestine.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

“Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil”, se arată în postarea ministrului din 18 ianuarie.

Precedenta reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost una formală şi s-a desfăşurat în zilele de 8-9 decembrie 2022, la Bruxelles, având ca principal subiect pe ordinea de zi votul asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen. În urma votului, Croaţia a primit undă verde pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu omologul său olandez, Wopke Hoekstra, șeful diplomației Țărilor de Jos reconfirmând sprijinul țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Am avut o discuție foarte bună astăzi la Consiliul Afaceri Externe cu ministrul de externe Wopke Hoekstra”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Șeful diplomației române i-a mulțumit ministrului Hoekstra pentru “reconfirmarea sprijinului din partea Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru angajamentul Olandei de a lucra la nivelul UE către o decizie pozitivă”.

De asemenea, Aurescu i-a mulțumit omologului olandez pentru prezența trupelor olandeze în România ca parte a prezenței NATO în țara noastră.

Very good talk today at #FAC with FM @WBHoekstra: thanked for the reconfirmed NL support for RO🇷🇴’s #Schengen accession & for NL🇳🇱 commitment to work at EU🇪🇺 level twrds a positive decision. Also thanked for the presence of NL troops in RO – a concrete token of Allied solidarity! pic.twitter.com/bkVC9fqqkf

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 23, 2023

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român de externe a informat asupra demersurilor în curs ale părții române, menționând dialogul pozitiv cu Președinția suedeză a Consiliului, care este angajată prioritar pe dosarul aderării, și angajamentul acesteia de a contribui activ la eforturile de identificare a unor soluții constructive care să conducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen a României, inclusive prin lansarea de consultări în perioada următoare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a făcut referire și la demersurile intense pe lângă omologii din statele membre UE inițiate de la începutul acestui an, care au condus la reconfirmarea sprijinului acestora pentru obiectivul României de aderare la Schengen.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe șeful diplomației olandeze cu privire la dinamica dialogului cu partea austriacă, derulat în scopul reconsiderării poziției Austriei în acest dosar. În acest sens, a evocat întrevederea avută cu omologul austriac, Alexander Schallenberg, în marja participării recente la Forumul Economic Mondial de la Davos, și a amintit decizia părții române de retrimitere la post a ambasadorului României la Viena, un gest de deschidere care reconfirmă deopotrivă interesul țării noastre pentru cooperarea în spirit European, cât și așteptarea ca partea austriacă să se reangajeze în dialogul bilateral pe acest subiect de o manieră constructivă. 

Ministrul de externe olandez a reconfirmat sprijinul Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen, a reiterat faptul că votul olandez din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei, și a arătat că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluții pentru aderarea României.

Cei doi demnitari au convenit asupra menținerii unui dialog constant în perioada imediat următoare, inclusiv prin organizarea de noi vizite și întrevederi, care să contribuie la obiectivul comun de consolidare a relației bilaterale din România și Regatul Țărilor de Jos.

În egală măsură, șeful diplomației române a avut la Bruxelles întrevederi și cu șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, care a reconfirmat sprijinul Italiei pentru aderarea României la Schengen, cu șefa diplomației belgiene Hadja Lahbib, care a reiterat sprijinul puternic al Belgiei pentru aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv în discuții cu Austria și ceilalți parteneri europeni, cu șeful diplomației croate, Gordan Grlić Radman, care a exprimat întreaga susținere pentru România, și cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, Germania sprijinind ferm aderarea României la Schengen și asumându-și că se va implica activ pentru obținerea unui consens.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen. 

Atunci, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

Discuții la cel mai înalt nivel au fost purtate și de președintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Bulgaria și Austria.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.