Politica României este ”de a nu se referi” la sprijinul militar pentru Ucraina, a subliniat, marți, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință de presă comună cu omologul armean, Ararat Mirzoyan, informează Agerpres.
”După cum am menţionat în repetate rânduri, politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai eficient”, a afirmat şeful diplomaţiei.
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat recent planul de 2 miliarde de euro pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.
Astfel, 17 din cele 27 de țări membre UE, între care și România, cărora li se adaugă Norvegia, au convenit să cumpere în comun muniție de artilerie pentru Kiev. Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.
În ceea ce privește contribuția umanitară, spitalele din țara noastră au primit pacienți ucraineni pentru a le oferi îngrijirea necesară.
Privind către viitor, dar și în vederea contracarării încercărilor Federației Ruse de a submina securitatea energetică în regiunea extinsă a Mării Negre, la inițiativa ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, a fost lansat, la 15 septembrie 2022, la Odesa, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, cu participarea miniștrilor energiei din cele trei state. Discuțiile în formatul menționat au reconfirmat angajamentul ferm al României de a continua să ofere sprijin concret pentru Republica Moldova și Ucraina, pe fondul repercusiunilor generate de criza energetică în regiune. O nouă reuniune în acest format trilateral este preconizată să aibă loc în perioada următoare.
România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României, menționăm creșterea capacității de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, reabilitarea și redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităților de preluare în portul Constanța și în porturile de la Dunărea Maritimă, creșterea capacității de tranzit pe Canalul Sulina, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
