Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, subliniază că deciziile luate recent pentru promovarea vaccinării împotriva HPV încep să producă efecte în România, dar demersurile trebuie continuate pentru a depăși media europeană la imunizarea cu acest vaccin care previne cancerul de col uterin și alte forme de cancer.
„De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani. Efectele acestei masuri incep sa se vadă: a crescut numărul de persoane vaccinate. Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a subliniat ministrul sănătății în cadrul evenimentului „Advancing Prevention and Awareness in Women’s Cancers in Romania”.
De asemenea, acesta a reamintit că în următoarea perioadă se va lansa oficial prima strategie națională de screening și prevenție: „În paralel, am lucrat la organizarea screeningului la nivel național. Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite.”
„Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei. În ultimii doi ani, am investit în infrastructura necesară pentru ca aceste programe să poată funcționa: 124 de mamografe la nivel național și peste 56 de spitale reabilitate și dotate pentru investigații de citologie. Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a mai adăugat acesta.
Citiți și:
- 6 femei mor zilnic de cancer de col uterin în România. Vaccinarea anti-HPV și screeningul pot schimba această realitate
- OCDE: Timpii mari de așteptare, costurile și nivelul scăzut al educației explică participarea extrem de redusă la programele de screening și mortalitatea ridicată prin cancer în România. Lecții din state europene
