Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Mircea Hava consideră că un mediu curat necesită resurse mai multe la nivelul UE: Trebuie să găsescă soluții eficiente pentru a-și crește veniturile, în mod independent de contribuțiile statelor membre

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții eficiente pentru a-și crește venituril pentru sprijini tranziția verde și redresarea economică, fără a creștere contribuția statelor membre la bugetul total, a transmis eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a prezentat o serie de soluții pentru ca ”măsurile luate la nivel european să ajute bugetul Uniunii, care, la rândul său, ajută statele membre”, urmărind în același timp și liniile și directivele de dezvoltare pe termen lung.

”Toate pachetele de măsuri luate la nivelul Uniunii Europene, de la începutul pandemiei și continuând cu cele menite să sprijine și să redreseze economiile statelor membre după această perioadă, trebuie acoperite de undeva. În mod normal, să dai și să susții e urmat de a pune la loc de unde iei. Bugetul UE nu este un sac fără fund, tocmai de aceea modul în care ne asigurăm că atragem și cheltuim banii europeni trebuie să fie o prioritate. Mulți își închipuie și trăiesc cu impresia că fondurile europene sunt un fel de cadou venit de nicăieri, că sunt bani picați din cer. Nimic mai greșit! Banii europeni sunt tot banii noștri, tot bani veniți din economiile și de la cetățenii statelor membre, iar toate aceste sume, care se ridică la 750 de miliarde de euro și care constituie PNRR-urile pentru fiecare țară, trebuie acoperite de undeva”, a detaliat Hava.

Acesta a amintit că Grupul PPE din Parlamentul European a avut o poziție clară privind necesitatea creșterii și diversificării surselor de venit la nivel de Uniunii încă de la începutul pandemiei.

”Nu vorbim aici doar de ceea ce e la îndemâna oricui dar împovărează omul – creșteri de taxe. Lucrurile nu pot fi privite și puse în practică atât de simplist. Suntem, dacă vreți, în situația în care trebuie să împăcăm și capra și varza. Astfel că măsurile luate la nivel european trebuie nu doar să ajute bugetul Uniunii, care la rândul său ajută statele membre, însă trebuie să urmărească și liniile și directivele de dezvoltare pe termen lung”, a menționat eurodeputatul.

PPE a susținut instituirea unei taxe pe plastic, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2021, menită a atrage fonduri la bugetul UE și a determina, totodată, procesul de reciclare la nivel de Uniune; sunt, de asemenea, așteptate măsuri din partea Comisiei care să îmbunătățească CBAM (Carbon Border Adjustment Mecanism) – Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, parte din Green Deal și care își propune o reducere a emisiilor de carbon, până în 2030, la jumătate față de anul 1990 și transformarea Europei într-un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

PPE a susținut, de asemenea, un cadru fiscal și de reglementare modern și stabil, pentru a răspunde evoluțiilor și provocărilor economiei digitale. ”Practic, o inițiativă care urmărește să introducă o taxă digitală pentru a aborda problematica unei impozitări echitabile a economiei digitale, acest proiect de directivă fiind în curs de finalizare”, a anunțat Hava.

”Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții eficiente pentru a-și crește veniturile, în mod independent de contribuțiile statelor membre, tocmai pentru ca aceste contribuții, care astăzi constituie 70% din bugetul total, să nu fie crescute. Iar aceste soluții, cum este inițiativa de taxare a produselor din plastic nereciclate, este una dintre acele posibilități cu beneficii reale ce vine să ajute bugetul UE și, totodată, să ne facă pe noi toți să devenim mai atenți și mai conștienți de efectele pe care le avem asupra mediului”, a conchis eurodeputatul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

Published

on

Europarlamentarul PNL, Cristian Bușoi, a condus delegația Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, în prima zi a misiunii oficiale în Portugalia.

„Portugalia este prima țară, care s-a angajat încă din 2016 să atingă neutralitatea climatică și care a adoptat, în 2020, Strategia națională pentru hidrogen verde. Experiența Portugaliei este extrem de importantă și va fi de real folos în drumul pe care îl vom creiona în viitorul apropiat. Portugalia are și una dintre cele mai eficiente legislații pentru investițiile în sursele de energie regenerabilă, în special eoliene, iar România se poate inspira din aceasta”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Folosirea pe scară largă a energiei regenerabile și exporturile de hidrogen din Portugalia spre centrele de consum din Europa au fost subiecte pe agenda discuțiilor cu oficialii portughezi: „Am fost bucuros să constat cât de rapid acționează Portugalia pentru rezolvarea problemelor de mediu, atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică și, foarte important, pentru independența energetică a UE.”

„Cercetare și inovarea sunt domenii în care Portugalia investește constant datorită Programelor europene care susțin aceste domenii. Am discutat pe larg cu fostul comisar pentru Cercetare și Inovare, Carlos Moedas, despre nevoia continuă de finanțare a cercetării în special în domeniile cheie: energie, sănătate, transporturi, infrastructură și despre nevoia susținerii ferme a colaborării dintre cercetătorii și oamenii de știință, pentru a răspunde provocărilor momentului”, a conchis acesta.

 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Integrarea R. Moldova în UE nu poate fi luată în discuție mai devreme de 15-20 de ani. Soluția de rezervă este unirea cu România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Potrivit eurodeputatului Eugen Tomac (PMP, PPE), procesul de integrare al Republicii Moldova va fi unul de lungă durată, pentru că statele deja membre ale blocului comunitar nu vor accepta accelerarea acestei integrări.

Eugen Tomac a declarat pentru RFI că „Republica Moldova se bucură de un larg succes la ora actuală și de o deschidere fără precedent în UE, dar asta nu-i asigură o intrare rapidă în cadrul Uniunii Europene. Avantajul Republicii Moldova, spre deosebire de celelalte state, precum Ucraina și Georgia, este că are și o soluție de rezervă, pe care la un moment dat va trebui să o discute cu cetățenii ei. Calea integrării în UE mai devreme de 15-20 de ani nu poate fi luată în discuție, sub nici o formă, pentru că nu vor accepta statele membre. UE în schimb poate să-și deschidă porțile, din punct de vedere economic, pentru Republica Moldova, pentru a o putea ajuta. Însă soluția politică de unire a Republicii Moldova cu România rămâne calea cea mai sigură și cea mai rapidă pe care o poate implementa oricând, atunci când va dori Republica Moldova să discute despre securitatea și viitorul cetățenilor săi. Integrarea în UE nu-i garantează și evitarea unei invazii din partea Federației Ruse. În schimb, unirea pașnică și democratică cu România îi asigură Republicii Moldova și stabilitatea din punct de vedere al securității, pentru că suntem un stat membru NATO”.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, consideră că este nevoie de o gvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre pentru a spori atractivitatea transportului fluvial.

”Am depus un proiect-pilot anul trecut. Nu a fost cotat foarte bine de Comisie, chiar dacă DG MOVE l-a cotat foarte bine în care voiam să se realizeze un studiu despre o guvernanță a acestui coridor. Dacă un stat nu are interese în acest domeniu și nu investește, atunci se blochează acest coridor. Cred în continuare că este nevoie de așa ceva; nu de indicații de la Bruxelles, ci de recomandări de a direcționa parte din fondurile europene ale fiecărui stat sau, dacă nu este stat membru, din fondurile de pre-aderare, către acest coridor, mai ales că acum suntem în plin Green Deal. Bineînțeles, relațiile bilaterale sunt foarte, foarte importante, însă câteodată nu rezolvă în totalitate problemele”, a fost răspunsul oferit de eurodeputat unei întrebări CaleaEuropeană.ro. 

O delegație a Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, condusă de Marian-Jean Marinescu, se află în vizită în România pentru a discuta despre proiectele TEN-T din țara noastră, coridorul Rin-Dunăre, dar și Strategia europeană pentru regiunea Dunării aflându-se pe agenda dialogului cu oficialii români.

Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră.

O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale. Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Politica TEN-T stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu. Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Prințul Charles, primit la Palatul Victoria. Nicolae Ciucă: Companiile britanice sunt așteptate să investească în energia verde

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 300 milioane euro menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune norme pentru confiscarea activelor oligarhilor ruși și incriminarea încercărilor de eludare a măsurilor restrictive impuse de UE

MAREA BRITANIE15 hours ago

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

U.E.16 hours ago

Ministrul ungar de externe: Amenințările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului și gazului natural pun în pericol unitatea UE

CONSILIUL UE16 hours ago

UE pregătește Balcanii de Vest și Turcia pentru viitoarea lor participare la semestrul european: Dialogul privind politica economică are o importanță deosebită

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Fondul european de apărare: Comisia Europeană mobilizează un miliard de euro pentru a reduce decalajele și a stimula inovarea în domeniul apărării

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

REPowerEU: Comisia Europeană înființează Grupul operativ al platformei energetice a UE pentru a asigura aprovizionarea alternativă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Jurnaliștii de la New York Times, călătorie în ”Alpii transilvăneni, ascultând pașii zimbrilor”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

”Cooperarea globală reprezintă antidotul pentru șantajul Rusiei”, subliniază Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial, de unde a transmis că UE va sprijini ”Ucraina să renască din cenușă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va include hărțile de infrastructură din R. Moldova, Ucraina și Georgia în Regulamentul TEN-T. Parlamentul European va lucra rapid pe această propunere

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu reprezentanții OCDE: Măsurile de simplificare a licențierii activității mediului de afaceri aduc o creștere de 4% a PIB-ului pe cap de locuitor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G76 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.7 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO7 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU7 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Team2Share

Trending