Corespondență din Strasbourg
Muntenegru este pregătit să devină cel de-al 28-lea stat membru până în 2028, fiind gata să își asume responsabilitățile și să contribuie la politicile europene, și să își unească viitorul de viitorul comun european, a fost mesajul pe care l-a transmis președintele țării balcanice, Jakov Milatović, într-un discurs susținut în fața eurodeputaților reuniuni la Strasbourg.
În intervenția sa cu inserții istorice, președintele muntenegrean a reliefat beneficiile extinderii pentru ambele părți, pentru noile țări membre și pentru Uniunea Europeană.
„Avem în față o oportunitate istorică. Pentru Muntenegru, este o șansă de a duce la bun sfârșit un efort care a durat o generație. Pentru Uniunea Europeană, este o șansă de a-și confirma hotărârea de a-și continua politica de extindere. Pentru Balcanii de Vest, este o șansă de a vedea că drumul european aduce rezultate concrete”, a subliniat Milatović.
„Extinderea Uniunii Europene către Europa de Sud în anii 1980, la doar câțiva ani după ce unele țări ieșiseră din decenii de regimuri autoritare militare, nu a fost doar un act de extindere. A fost o investiție în stabilitate, democrație și prosperitate – nu doar pentru Europa de Sud, ci pentru Europa în ansamblu. Aceeași logică a ghidat proiectul european după căderea Zidului Berlinului. Prin integrarea țărilor din Europa Centrală și de Est, Europa s-a reunit cu ea însăși, vindecând diviziunile Războiului Rece și extinzând spațiul de pace, libertate și oportunități pe întreg continentul. De aceea, astăzi nu vorbesc doar despre aderarea unei țări, a țării mele – Muntenegru. Vorbesc despre capacitatea Uniunii Europene de a-și îndeplini propriile promisiuni față de Balcanii de Vest și de a susține principiile pe care a fost construită. (…) Avem în față o oportunitate istorică. Pentru Muntenegru, este o șansă de a duce la bun sfârșit un efort care a durat o generație. Pentru Uniunea Europeană, este o șansă de a-și confirma hotărârea de a-și continua politica de extindere. Pentru Balcanii de Vest, este o șansă de a vedea că drumul european aduce rezultate concrete”, a arătat președintele Muntenegrului.
Potrivit acestuia, dorința Muntenegrului de a deveni membru UE nu pornește din așteptarea de a deveni altcineva, ci pentru că a aparținut dintotdeauna spațiului politic și cultural european, un „spațiu definit de valorile armoniei multiculturale, demnității și libertății”.
„Aderarea Muntenegrului la UE va fi victoria noastră comună. Un succes pentru Muntenegru și un succes pentru Uniunea Europeană. Și va fi un stimulent pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Va fi dovada că reformele duc la atingerea obiectivului, că promisiunile dumneavoastră sunt credibile și că viitorul comun al Europei rămâne deschis pentru cei care împărtășesc aceleași valori. Aderarea Muntenegrului ca al 28-lea stat membru al UE până în 2028 va marca începutul îndeplinirii promisiunii făcute cu ceva timp în urmă, va restabili încrederea în politica de extindere, va contribui la stabilitatea pe termen lung a Balcanilor de Vest și va consolida rolul global al Europei într-o eră definită de provocări geopolitice”, a mai arătat Jakov Milatović.
Țara cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori a devenit candidată la aderarea la UE în 2010, la patru ani după separarea de Serbia, și a deschis negocierile de aderare în 2012. Și-a stabilit obiectivul de a deveni membru până în 2028, introducând chiar sloganul „28 până în 28”.
La mijlocul lunii mai, mica țară balcanică a mai făcut un pas important în procesul de aderare. Ambasadorii UE au aprobat înființarea unui grup, cunoscut sub numele de Grupul de lucru ad-hoc, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii Europene, care se va reuni periodic pentru a pune la punct detaliile juridice ale parcursului de aderare a Muntenegrului la UE.
Comisia Europeană și-a propus să folosească Muntenegru ca subiect de testare pentru planurile sale de a preveni o altă „Ungaria 2.0”.
Potrivit unui document consultat de Reuters, cinci din cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene – Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg – propun ca viitoarele tratate de aderare să includă instrumente suplimentare de monitorizare și clauze de salvgardare ce ar permite intervenții în cazul în care noile țări înregistrează derapaje de la valori fundamentale ale UE precum statul de drept, democrația sau libertatea.
Printre măsurile avansate se numără suspendarea temporară a dreptului de veto al noilor țări membre, cu precădere în sectoare sensibile precum politica externă, extinderea Uniunii Europene sau bugetul blocului european.
Propunerea vine după ani în care Ungaria condusă de Viktor Orban a blocat decizii importante ale Uniunii Europene – sancțiuni contra Rusiei, ajutor financiar pentru Ucraina, demararea negocierilor de aderare cu Ucraina.
Summitul de vară al Consiliului European oferă spațiu șefilor de stat sau de guvern pentru a discuta această inițiativă, dar și propunerea avansată de Franța și Germania, care urmărește impulsionarea procesului de extindere a Uniunii Europene și care vizează țări din Balcanii de Vest și Republica Moldova, fără Ucraina.
Inițiativa se fundamentează pe beneficii mai mari pentru țările candidate înainte ca acestea să obțină statutul de membru, pe măsură ce îndeplinesc criteriile de aderare.
Printre aceste beneficii se numără acces privilegiat la piața unică a UE și posibilitatea de a trimite observatori la instituțiile europene.
Ideea este menită să creeze stimulente pentru accelerarea reformelor pe care țările candidate trebuie să le întreprindă.
Se induce astfel sentimentul victoriei de etapă, menținându-se viu entuziasmul în eforturile necesare pentru aderare.
În egală măsură, Uniunea Europeană transmite un mesaj ferm că politica de extindere ocupă o poziție privilegiată pe lista priorităților, în contextul în care Macedonia de Nord încearcă de mai bine de 20 de ani să devină membru.
