Cercetătorii Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2021 pentru ”contribuții revoluționare la înțelegerea sistemelor fizice complexe”, potrivit unui comunicat al Academiei Regale Suedeze de Științe, informează Agerpres.
Distincția este acordată cercetătorilor nipon și german, Syukuro Manabe, respectiv Klaus Hasselmann, ”pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și identificarea în avans a fenomenului încălzirii globale” și italianului Giorgio Parisi ”pentru descoperirea interacțiunii dintre haos și fluctuațiile sistemelor fizice, de la nivel molecular până la nivel planetar.”
Sistemele complexe se caracterizează prin instabilitate, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung este imprevizibil, adică aparent haotic. Premiul din acest an recunoaște noile metode de descriere și de predicție a comportamentului lor pe termen lung.
”Descoperirile recunoscute în acest an demonstrează că informațiile noastre despre climă au o bază științifică solidă, fundamentată pe o analiză riguroasă a observațiilor. Laureații din acest an au contribuit cu toții la aprofundarea cunoștințelor noastre despre proprietățile și evoluția sistemelor fizice complexe”, a declarat Thors Hans Hansson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Un sistem complex de importanță vitală pentru omenire este clima Pământului.
Syukuro Manabe a demonstrat modul în care nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă duc la creșterea temperaturilor la suprafața Pământului. În anii 1960, a condus dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului și a fost prima persoană care a explorat interacțiunea dintre echilibrul radiațiilor și transportul vertical al maselor de aer. Munca sa a pus bazele dezvoltării modelelor climatice actuale.
După aproximativ 10 ani,, Klaus Hasselmann a creat un model care face legătura între vreme și climă, răspunzând astfel la întrebarea de ce modelele climatice pot fi fiabile în ciuda faptului că vremea este schimbătoare și haotică. De asemenea, a dezvoltat metode de identificare a unor semnale specifice, amprente digitale, pe care atât fenomenele naturale, cât și activitățile umane le au asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a dovedi că temperaturile tot mai mari reprezintă un rezultat al emisiilor de dioxid de carbon produse de oameni.
În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit modele ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile sale se numără printre cele mai importante contribuții la teoria sistemelor complexe. Ele fac posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene diferite și aparent complet aleatorii, nu numai în fizică, ci și în alte domenii, precum matematica, biologia, neuroștiința și învățarea automată.
Premiul pentru Fizică este al doilea acordat săptămâna aceasta, după cel pentru Medicină, anunțat luni. Acesta a revenit cercetătorilor David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor tactili și de temperatură, informează Deutsche Welle.
Miercuri urmează să fie anunțați câștigătorii Nobelului pentru Chimie, joi cel pentru Literatură iar vineri Nobelul pentru Pace. Pe 11 octombrie va fi făcut public câștigătorul pentru domeniul științelor economice.
