Connect with us

NEWS

UPDATE. Noi proteste la Paris: „vestele galbene” au început să se adune pe Champs-Elysees

Published

on

UPDATE: 

La manifestaţia ”vestelor galbene” de sâmbătă, la Paris, au participat doar aproximativ 1.000 de persoane, a anunţat Prefectura Poliţiei (PP) a Parisului, relatează AFP, conform Agerpres.

Aceasta este ”o mobilizare mai slabă” şi totodată ”o mobilizare a spărgătorilor mai slabă”, a declarat la BFMTV o purtătoare de cuvânt a PP, Johanna Primevert, precizând că ”poliţiştii rămân moilizaţi”.

Potrivit PP, 59 de persoane au fost reţinute.

În urmă cu o săptămână, până la momentul acestor decaraţii se efectuaseră 480 de reţineri şi 211 de arestări preventive.


Mai mulţi susţinători ai Mişcării „Vestele Galbene” au început să se adune pe Champs-Elysees, la Paris, pentru a desfăşura noi manifestaţii, în pofida apelului la calm făcut de preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează site-ul postului France 24, citat de Adevărul.ro.

Preşedintele Emmanuel Macron a recunoscut într-un discurs la începutul acestei săptămâni că este parţial responsabil pentru mânia manifestată de protestatarii „vestelor galbene”, mişcare a cărei numele provine de la vesta reflectorizantă pe care trebuie să o poarte toţi şoferii francezi. El a anunţat măsuri menite să îmbunătăţească puterea de cumpărare a oamenilor. Dar până acum a refuzat să reinstituie un impozit pe avere care a fost ridicat pentru a impulsiona investiţiile în Franţa.

Mişcarea „vestele galbene”, care şi-a început demonstraţiile pe 17 noiembrie, iniţial pentru a protesta împotriva creşterii taxlor la combustibili, s-a transformat curând într-o expresie de furie cu privire la costul ridicat al nivelului de trai în Franţa şi în sensul că guvernul lui Macron este detaşat de greutăţile de zi cu zi ale cetăţenilor.

La protestele de săptămâna trecută, peste 1.700 de persoane au fost arestate în întreaga ţară, iar conform mass-media locale peste 200 de persoane au fost rănite. 

 

Citiți și: Emmanuel Macron, în discursul adresat națiunii pentru a dezamorsa criza ”vestelor galbene”: Îmi asum o parte din responsabilitate. Decretez stare de urgență economică și socială

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS atrag atenția că există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială: Țările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară

Published

on

© FAO Newsroom/ Twitter

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială din cauza perturbărilor legate de COVID-19 în comerțul internațional și căile de parovizionare alimentară, au atras atenția directorii a două agenții ale Organizației Națiunilor Unite și cel al Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Incertitudinile legate de disponibilitatea hranei pot declanşa un val de restricţii pentru exporturi”, ceea ce ar provoca ”o penurie pe piaţa mondială”, susţin într-un rar comunicat comun chinezul Qu Dongyu, care conduce Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), şi brazilianul Roberto Azevedo, directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Cele trei organizații internaționale și-au arătat îngrijorarea, cu precădere, față de ”încetinirea circulaţiei de lucrători din industria agricolă şi alimentară”, ceea ce blochează agricultura în numeroase ţări din Occident, şi cu ”întârzierile la frontiere pentru containere” cu mărfuri, ceea ce duce la o ”risipă de mărfuri perisabile şi la o creştere a risipei de alimente”.

În acest context, cele trei organisme internaționale atrag atenția asupra nevoii de protecție a salariaților angajați în producția alimentară, a muncitorilor care activează în industria de prelucrare agroalimentară și a celor din distribuție, pentru a menține astfel ”canalele de aprovizionare alimentară”.

În plus, cele trei organizații care se ocupă de sănătate, alimentați și comerț semnalează că este important să se asigure schimburile comerciale, ”în special pentru a evita penurii alimentare”.

”Atunci când se pune problema de a proteja sănătatea şi bunăstarea concetăţenilor lor, ţările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară”, adaugă directorii FAO, OMS şi OMC.

”Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia”, au mai semnalat cele trei organizații.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres: Criza cauzată de coronavirus este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial. Suntem încă prea departe în lupta împotriva COVID-19

Published

on

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat marți că planeta nu reușește să lupte coordonat împotriva coronaviruslui și a lansat un plan pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Este cea mai gravă criză cu care ne-am confruntat de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Antonio Guterres în cadrul unei conferințe de presă virtuală, argumentând că boala reprezintă o amenințare pentru fiecare dintre noi și va aduce cu ea o recesiune economică cum nu a mai existat în trecutul recent.

Astfel, acesta a menționat că ”suntem încă prea departe de locul unde ar fi trebui să fim pentru a lupta eficient împotriva COVID-19 în întreaga lume și pentru a putea ataca impactul negativ asupra economiei globale și asupra societăților globale”.

Antonio Guterres a punctat că există o tendință ”ca fiecare să meargă pe drumul său”, susținând că este nevoie de o augmentare a resurselor puse la dispoziția țărilor sărace prin extinderea capacității Fondului Monetar Internațional.

”Suntem departe de a dispune de un pachet global pentru ajutarea statelor în curs de dezvoltare”, a completat secretarul general al ONU, atrăgând atenția asupra faptului că măsurile de ajutorare ar trebui să se concentreze în primul rând asupra celor mai afectați, printre care femeile și oamenii din țările distruse de războaie.

Pandemia de coronavirus, izbucnită în luna decembrie a anului trecut într-o regiune din China, a provocat până în prezent peste 800.000 de infectări, virusul SARS-CoV-2 fiind răspunzător pentru peste 40.000 de decese la nivel global.

Continue Reading

NEWS

79 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

Published

on

Astăzi se împlinesc 79 de ani de la tragicul eveniment de pe 1 aprilie 1941 când 3.000 de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă, un episod negru din istoria națională care este numit și „Katyn-ul românesc”.

1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.

Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.

Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.

Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.

Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.

Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dată abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending