Europa funcționează pe baza tehnologiei americane, iar acest lucru nu se va schimba în următorii ani, relevă un sondaj realizat de Politico Europe în rândul capitalelor europene după ce, în ianuarie, oficialii UE au avertizat că dependența de firmele americane, care durează de zeci de ani, ar putea fi folosită ca instrument de coerciție de către Casa Albă.
Răspunsurile au relevat o serie de eforturi disparate de a face față noii realități geopolitice și o perspectivă comună potrivit căreia Europa nu are o soluție rapidă.
În timp ce Bruxellesul este conștient de dependența digitală a continentului, răspunsurile guvernelor prezintă o imagine serioasă cu privire la cât de repede poate Europa să abordeze vulnerabilitatea strategică și să recâștige influența asupra Washingtonului.
Mai multe țări iau mai în serios amenințarea din partea Washingtonului, Finlanda dezvăluind recent că a simulat scenariul unei „opriri forțate” tehnologice a SUA pentru a se pregăti.
Cu toate acestea, patru capitale au remarcat amploarea enormă a sarcinii de a construi un ecosistem digital non-american capabil să susțină guvernele și serviciile esențiale, iar Letonia și Lituania au indicat amenințarea din partea Rusiei ca fiind unul dintre motivele pentru care dependența de SUA este esențială.
„O «decuplare» tehnologică completă de Statele Unite nu este un obiectiv realist și nici unul care ar servi intereselor strategice mai largi ale Europei”, a declarat ministrul economiei din Lituania, Edvinas Grikšas.
„Profunzimea integrării existente, combinată cu prioritățile comune în materie de securitate… face ca un astfel de scenariu să fie imposibil de realizat în viitorul previzibil”, a afirmat el.
Politico a contactat ministerele digitale din toate cele 27 de țări începând cu 22 ianuarie pentru a le întreba despre pregătirile guvernamentale, inclusiv dacă au identificat dependențele lor de tehnologia americană și dacă au un plan de criză pentru eventualele întreruperi sau restricții ale serviciilor.
Cele opt țări care au răspuns până la termenul limită de publicare au fost Germania, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Irlanda, Belgia și Luxemburg.
Amploarea provocării
Giganții tehnologici americani domină infrastructura digitală a Europei: Amazon, Microsoft și Google controlează peste două treimi din piața cloud – coloana vertebrală a internetului – în timp ce majoritatea întreprinderilor și guvernelor utilizează software american.
O analiză realizată de firma de tehnologie Proton, specializată în protecția vieții private, pe baza numelor de domenii de e-mail, a concluzionat că 74 % din companiile europene cotate la bursă depind de serviciile tehnologice americane. Irlanda, Finlanda și Suedia se află în fruntea listei celor mai dependente țări din UE.
„În ultimul an, toată lumea a realizat cu adevărat cât de important este să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie când vine vorba de unele tehnologii foarte importante. În aceste vremuri… dependențele pot fi folosite împotriva noastră”, a declarat luna trecută Henna Virkkunen, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, într-un interviu acordat Politico.
Dar, deși există concurenți europeni, primii intrați pe piață din SUA s-au confruntat cu efectele de scalare, integrare și blocare a pieței, care au îngreunat situația rivalilor — ceea ce înseamnă că soluțiile provenite din Silicon Valley au fost adesea alegerea implicită.
„Pe termen scurt și mediu, înlocuirea completă a serviciilor digitale străine nu este nici realistă, nici necesară”, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului german al digitalizării, chiar dacă a recunoscut „o imagine clară a dependențelor critice”.
Unele țări și regiuni din Europa sunt hotărâte să renunțe la serviciile americane. Franța a interzis funcționarilor să utilizeze instrumente video americane, precum Microsoft Teams și Zoom, trecând la platforma franceză Visio. Orașul Amsterdam a stabilit săptămâna trecută termenul limită pentru 2035, în timp ce landul german Schleswig-Holstein a afirmat că a finalizat eliminarea treptată a acestor instrumente anul trecut.
Potrivit lui Jarkko Levasma, directorul departamentului de informații al Ministerului Finanțelor din Finlanda, „majoritatea opțiunilor disponibile sunt realiste pe termen mediu și lung”.
Helsinki „a evaluat recent” posibilitatea unei suspendări a tehnologiei americane pentru a se asigura că este pregătită, a adăugat Levasma. Deși „extrem de excepțională”, au concluzionat că impactul „ar fi de amploare” — inclusiv „asupra economiei americane în sine”.
Problema Rusiei
În țările baltice, sprijinul american este considerat deosebit de important. „Tehnologiile digitale și capacitățile de securitate cibernetică ale SUA joacă un rol important în consolidarea rezilienței naționale” împotriva amenințărilor din partea Rusiei, a declarat ministrul lituanian Grikšas.
Letonia – una dintre țările din prima linie a UE care se învecinează cu Rusia – a avertizat că marginalizarea tehnologiei americane ar fi un act de autosabotaj. „Există doar câteva companii în Uniunea Europeană care se află la nivelul companiilor americane”, a declarat ministrul economiei, Viktors Valainis, într-un interviu.
Ajutorul american este esențial pentru a respinge războiul hibrid al Rusiei, a subliniat el, descriind ca “greșită” maniera în care “unele țări din Europa și, într-un fel, Comisia încearcă să concureze cu SUA”.
„Amenințările noastre sunt din Rusia și Belarus – amenințările vin din aceste țări. SUA astăzi, mâine și poimâine vor fi singurul și primul partener pentru securitatea noastră, și asta nu numai pentru Letonia, ci pentru întreaga Europă”, a spus el.
În Estonia, valul de atacuri cibernetice din Rusia a ajutat-o să se pregătească pentru „literalmente orice situație”, a declarat ministrul digitalului Liisa-Ly Pakosta. Estonia a dezvoltat un nivel de reziliență digitală care este foarte apreciat.
În ceea ce privește viitorul, „nu vrem să devenim dependenți de companiile americane, ci vrem să identificăm orice dependență critică”, a spus ea, menționând că Estonia consideră amenințarea tăierii cablurilor submarine de internet mult mai reală decât o întrerupere a tehnologiei americane.
Când vine vorba de găsirea unor alternative la marile companii americane, unele dintre instrumentele care câștigă teren în Europa sunt open-source, ceea ce înseamnă că oricine poate vedea, utiliza și adapta software-ul, spre deosebire de instrumentele proprietare al căror cod este confidențial.
„La fel ca Franța, guvernul olandez cercetează instrumente de comunicare autonome pentru chat și videoconferințe”, a declarat secretarul de stat Eddie van Marum.
Van Marum a menționat testele platformei Visio, dezvoltată în Franța, și o alternativă germană de la Nextcloud, ambele fiind open-source. Guvernul german încearcă platforma openDesk, o soluție la care a apelat și Curtea Penală Internațională de la Haga după ce a renunțat la Microsoft din cauza temerilor că sancțiunile SUA ar putea îngheța activitatea sa.
„Accesul la codul sursă reduce dependența de furnizorii din țări terțe, reduce dependența de un singur furnizor și menține valoarea și investițiile în Europa. Trebuie să reducem cât mai repede dependența noastră degiganții IT”, a declarat Aura Salla, membru finlandez de centru-dreapta al Parlamentului European.
