Conflictul din Orientul Mijlociu, aflat în continuă evoluție, a devenit factorul dominant care modelează perspectivele economice globale, provocând un șoc energetic care alimentează presiunile inflaționiste și care, potrivit ultimului raport „Economic Outlook” al OCDE, se preconizează că va avea efecte negative asupra creșterii economice.
Din cauza incertitudinii legate de evoluția conflictului, raportul prezintă două scenarii: un scenariu de perturbare limitată în timp, în care producția și comerțul cu energie în economiile din Golf revin treptat la nivelurile de dinaintea conflictului începând cu jumătatea anului 2026, ceea ce duce la o atenuare treptată a perturbărilor; și un scenariu de perturbare prelungită, care presupune că tulburările actuale în producția și exporturile de energie din economiile din Golf vor persista până în 2027, cu prețuri mai mari la energie, intensificarea riscurilor de penurie de aprovizionare și o înăsprire a condițiilor financiare globale, toate acestea având consecințe mai ample și mai de durată pentru economia mondială.
„Economia mondială a intrat în anul 2026 cu un elan puternic, dar perspectivele s-au deteriorat semnificativ de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, iar efectele se vor resimți probabil pentru o perioadă îndelungată. Cu cât perturbările durează mai mult, cu atât costurile economice și sociale devin mai mari. Orice sprijin fiscal acordat de țări ca răspuns la șoc trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie de el și să fie temporar, pentru a evita o creștere suplimentară a datoriei publice și pentru a menține stimulentele de reducere a consumului de energie. La un nivel mai amplu, țările trebuie să pună bazele unei creșteri și productivități mai puternice prin îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea competențelor și valorificarea beneficiilor oferite de inteligența artificială și de alte tehnologii transformatoare”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.
Pornind de la ipoteza unei soluționări durabile a conflictului – adică în baza primului scenariu – OCDE prognozează o încetinire a creșterii globale de la 3,4 % în 2025 la 2,8 % în 2026, înainte de a accelera la 3,1 % în 2027.
Creșterea PIB-ului în Statele Unite este estimată la 2,0 % în 2026, urmând să încetinească la 1,8 % în 2027. În zona euro, se estimează că creșterea va rămâne modestă, la 0,8 % în 2026, înainte de a accelera la 1,2 % în 2027. Se estimează că creșterea economică a Chinei va încetini la 4,5% în acest an și la 4,3% în 2027.
În scenariul „perturbării prelungite”, creșterea globală încetinește la 2,1% în 2026 și la 1,8% în 2027, lăsând o amprentă durabilă asupra multor țări, în special în Asia, Europa și economiile în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile la șocul prețurilor la energie și alimente. Creșterea economică în țările OCDE este estimată la 0,9% în 2026 și la 0,5% în 2027 (față de 1,5% în 2026 și 1,7% în 2027 în scenariul „perturbare limitată în timp”).
Presiunile inflaționiste sunt în creștere atât în economiile avansate, cât și în cele emergente. Șocul energetic conduce la creșterea prețurilor materiilor prime, în timp ce efectele indirecte determină creșterea prețurilor în întreaga economie, în special pentru inputurile agricole și alimente.
În scenariul perturbării limitate în timp, se preconizează că inflația anuală a prețurilor de consum în economiile G20 va crește, în ansamblu, la 4,0 % în 2026, de la 3,4 % în 2025, înainte de a se reduce la 3,1 % în 2027, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie și alimente se vor atenua. Inflația ar crește semnificativ mai mult în scenariul perturbării prelungite.
Pe parcursul acestei perioade marcate de incertitudine, băncile centrale trebuie să rămână vigilente, însă creșterea prețurilor determinată de oferta nu trebuie să declanșeze o reacție la nivel de politici, atâta timp cât așteptările inflaționiste rămân bine ancorate, sugerează OCDE.
Cu toate acestea, o reacție de politică monetară ar putea deveni necesară în cazul în care presiunile asupra prețurilor se intensifică la scară mai largă sau dacă creșterea economică se diminuează semnificativ, mai este subliniat în raport.
Guvernele se confruntă cu multiple presiuni asupra cheltuielilor și trebuie să depună eforturi mai susținute pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a datoriei.
Potrivit OCDE, măsurile de atenuare a prețurilor la energie ar trebui să fie țintite și temporare și să mențină stimulentele pentru reducerea cererii.
De asemenea, mai spune organizația, țările ar trebui să-și intensifice eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie și de îmbunătățire a eficienței energetice pentru a reduce vulnerabilitatea la șocurile viitoare.
„Guvernele dispun de o serie de opțiuni pe termen scurt pentru a atenua efectele crizei aprovizionării cu energie, în special asupra gospodăriilor și întreprinderilor mici cele mai vulnerabile. Dar această criză demonstrează, de asemenea, că este din ce în ce mai urgentă necesitatea de a reduce dependența economiilor noastre de importurile de combustibili fosili”, a declarat Stefano Scarpetta, economistul-șef al OCDE.
