Majoritatea românilor susțin măsuri ferme pentru protejarea naturii și a biodiversității, însă nivelul de familiarizare cu aceste concepte rămâne sub media europeană, arată Eurobarometrul special 571 privind atitudinile europenilor față de biodiversitate, publicat de Comisia Europeană.
Potrivit sondajului, 84% dintre români consideră că deteriorarea naturii în arii protejate ar trebui fie interzisă, fie permisă doar pentru proiecte majore de interes public și cu compensarea integrală a prejudiciilor aduse mediului. În același timp, doar 35% dintre respondenți spun că au auzit de termenul „biodiversitate” și știu ce înseamnă, comparativ cu 55% la nivelul Uniunii Europene.
Datele arată că 46% dintre români consideră că deteriorarea sau distrugerea naturii în arii protejate precum cele din rețeaua Natura 2000 ar trebui interzisă, deoarece acestea reprezintă cele mai importante zone naturale, iar alți 38% spun că astfel de intervenții ar trebui acceptate doar pentru proiecte majore de interes public și doar dacă prejudiciul este compensat în totalitate. La nivelul Uniunii Europene, procentele sunt de 49%, respectiv 40%.
În ceea ce privește gradul de conștientizare a biodiversității, 40% dintre români afirmă că nu au auzit niciodată de acest termen, față de 17% în Uniunea Europeană. Alți 25% spun că au auzit de biodiversitate, însă nu cunosc semnificația conceptului.
Cu toate acestea, respondenții din România recunosc în mare măsură importanța naturii și a biodiversității. Astfel, 82% sunt de acord că avem responsabilitatea de a îngriji natura, 83% consideră că sănătatea și bunăstarea oamenilor se bazează pe natură și biodiversitate, iar 82% cred că biodiversitatea și ecosistemele sănătoase sunt importante pentru dezvoltarea economică pe termen lung. Totodată, 80% dintre români apreciază că grija pentru natură este esențială pentru abordarea schimbărilor climatice.
Sondajul evidențiază și percepția românilor asupra principalelor amenințări la adresa biodiversității. Cele mai frecvent indicate riscuri sunt calamitățile cauzate de om, precum deversările de petrol sau accidentele industriale, și poluarea aerului, a solului și a apei. De asemenea, respondenții consideră că modificarea sau fragmentarea ariilor naturale prin proiecte de infrastructură, conversia zonelor naturale către alte utilizări ale terenului și schimbările climatice reprezintă amenințări importante pentru biodiversitate.
În ceea ce privește măsurile pe care Uniunea Europeană ar trebui să le adopte pentru protejarea biodiversității, românii plasează pe primul loc refacerea naturii și a biodiversității pentru a compensa prejudiciile cauzate de activitățile umane, opțiune indicată de 42% dintre respondenți. Aceștia mai susțin o mai bună informare a cetățenilor, integrarea preocupărilor legate de biodiversitate în planificarea investițiilor în infrastructură și alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru protejarea și restaurarea naturii.
Eurobarometrul relevă și un nivel redus de familiarizare cu rețeaua Natura 2000. Doar 7% dintre români spun că au auzit de această rețea de arii naturale protejate și știu ce reprezintă, comparativ cu 17% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, 71% dintre respondenții din România afirmă că nu au auzit niciodată de Natura 2000, față de 58% în UE.
Sondajul a fost realizat în România în perioada 6-24 februarie 2026, pe un eșantion de 1.037 de respondenți, în cadrul unei cercetări desfășurate în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
