La inițiativa României, 14 state participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, membre ale formatelor București 9 (B9) și Nordic-Baltic 8 (NB8), au solicitat convocarea unei reuniuni extraordinare comune a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și a Consiliului Permanent al OSCE pentru a discuta implicațiile de securitate ale incidentului produs în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă a încălcat spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Galați, provocând răniți și pagube materiale.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea a avut loc la 2 iunie 2026 și a fost dedicată analizării consecințelor asupra securității regionale ale incidentului produs pe teritoriul României, în contextul atacurilor Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
În cadrul reuniunii, România a evidențiat gravitatea deosebită a incidentului și a arătat că acesta s-a produs pe fondul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Delegația română a prezentat dovezi care, potrivit comunicatului MAE, demonstrează că responsabilitatea pentru incident aparține exclusiv Federației Ruse.
„România a evidențiat gravitatea deosebită a incidentului, care a avut loc ca urmare a atacurilor Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Incidentul s-a desfășurat în contextul mai larg al războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. România a prezentat dovezi solide care demonstrează că responsabilitatea pentru acest incident aparține exclusiv Federației Ruse”, se arată în comunicat.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, 43 de state participante la OSCE au luat cuvântul în cadrul reuniunii și și-au exprimat sprijinul pentru România.
„În cadrul reuniunii, 43 de state participante au prezentat declarații de sprijin și solidaritate cu România, exprimând compasiune față de victimele afectate de acest eveniment. Partenerii României au condamnat în termeni fermi conduita agresivă și iresponsabilă a Federației Ruse, care afectează securitatea întregii regiuni OSCE”, precizează sursa citată.
MAE arată că, pe lângă intervențiile naționale, au fost prezentate și declarații comune ale statelor membre și candidate ale Uniunii Europene, precum și ale grupului B9 și NB8.
În declarația comună a statelor din formatul B9+NB8, incidentele care au afectat securitatea României au fost condamnate ferm.
„În declarația comună (B9+NB8), sunt condamnate aceste incidente, arătându-se că acestea arată un model persistent de conduită iresponsabilă a Rusiei, care poartă întreaga responsabilitate atât pentru războiul său împotriva Ucrainei, cât și pentru aceste incidente care reprezintă o consecință directă a invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost respinse campaniile flagrante de dezinformare și intimidare ale Rusiei și exprimat angajamentul de a contracara activitățile maligne ale Rusiei, inclusiv amenințările cibernetice și acțiunile hibride ale acesteia”, se mai arată în comunicat.
Totodată, România și partenerii săi au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de obținere a unei păci durabile.
„Alături de partenerii săi, România a reiterat angajamentul ferm pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, inclusiv în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, în acord cu dreptul internațional și Actul Final de la Helsinki”, transmite MAE.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază că România va continua să utilizeze mecanismele și instrumentele OSCE pentru documentarea și tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru crimele comise în contextul războiului împotriva Ucrainei.
OSCE reunește 57 de state participante și reprezintă cea mai mare organizație regională de securitate din lume, având ca obiectiv menținerea păcii, securității și stabilității în Europa. Consiliul Permanent gestionează aspectele politice ale activității organizației, în timp ce Forumul de Cooperare în domeniul Securității este responsabil de chestiunile politico-militare. Reuniunile comune ale celor două structuri sunt convocate doar în circumstanțe excepționale, atunci când sunt analizate situații care generează preocupări majore de securitate la nivel regional.
Reuniunea convocată la inițiativa României a avut loc o zi după sesiunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU solicitată de București în urma incidentului de la Galați și reprezintă un nou demers diplomatic prin care autoritățile române urmăresc să atragă atenția comunității internaționale asupra riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și asupra impactului direct al acestuia asupra statelor membre ale UE și NATO.
România a solicitat convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului de Securitate al ONU, o premieră diplomatică pentru București în cei peste 70 de ani de apartenență la organizație. În cadrul reuniunii, ministrul român de externe a prezentat cazul dronei Geran-2, de proveniență rusească, care a încălcat spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, incident pe care autoritățile române îl consideră o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU.
„Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale, un instrument comun pe care îl avem pentru a împiedica perceperea unei normalizări a abuzului. Putem și trebuie să nu mutăm limita pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări actuale drept noua normalitate. În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească purtând încărcătură explozivă a violat spațiul aerian al României la ora 2.00. Analizele noastre militare arată că această dronă a făcut parte inițial dintr-un roi de drone utilizate într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre și a parcurs patru minute pe teritoriul nostru, prăbușindu-se în cele din urmă la etajul 10 al unui bloc de locuințe din orașul Galați, România”, a afirmat Oana Țoiu.
România a beneficiat de sprijinul unui grup de 56 de state, care au susținut demersul Bucureștiului la Națiunile Unite.
În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, Statele Unite au condamnat ferm incidentul și și-au reafirmat solidaritatea cu România.
Reuniunea s-a desfășurat după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic realizat de autoritățile române a stabilit fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Potrivit șefului statului, concluziile anchetei vor fi comunicate aliaților din cadrul NATO și al Uniunea Europeană.
Nicușor Dan a convocat vineri de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), după incidentul de la Galați, pe care l-a descris drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul ședinței a anunțat că autoritățile române au decis declararea drept persona non grata a consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea Consulatului General al Rusiei și a precizat că România se va adresa și Organizației Națiunilor Unite.
Mai multe state aliate – Franța, Estonia, Letonia, Lituania, Belgia, Germania, Cehia, Finlanda, Ungaria, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Canada, Italia – , înalți oficiali precum secretarul general al NATO, președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European și șefa diplomației europene, și marile familii politice pro-europene – PPE, PES și ALDE – au condamnat acțiunile iresponsabile ale Rusiei. Un mesaj de solidaritate a fost exprimat și de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. De asemenea, Statele Unite au reafirmat, prin ambasadorul la NATO, că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, calificând incidentul cauzat de drona rusească drept o „încălcare iresponsabilă” a teritoriului României. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să ofere sprijin României.
Totodată, șefa diplomației române, Oana Țoiu, a avut convorbiri telefonice cu mai mulți omologi aliați, din Europa și Canada, iar Bucureștiul a primit mesaje de susținere și din partea unora dintre cei mai influenți membri ai Congresului american.
