Connect with us

INTERNAȚIONAL

Oficial american: Am transmis președintelui Iohannis îngrijorările SUA privind statul de drept. Sunt acțiuni ce pot oferi Rusiei o modalitate de a obţine influenţă strategică în România

Published

on

Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA, David Hale, a afirmat joi seara că a transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi vicepremierului Ana Birchall îngrijorările Statelor Unite generate de evoluţiile recente din România privind statul de drept şi politicile fiscale adoptate în decembrie.

“Am transmis preşedintelui Iohannis, vicepremierului Ana Birchall şi domnului Aurescu îngrijorările noastre cu privire la evoluţiile recente din România privind statul de drept şi cu privire la politicile fiscale adoptate în decembrie, care pot avea un impact negativ asupra economiei şi a mediului investiţional. Continuăm să îndemnăm oficialităţile să respingă orice propuneri de amnistie sau orice alte măsuri care ar periclita progresul extraordinar realizat în ultimii 30 de ani spre o mai mare securitate, prosperitate şi democraţie. Astfel de acţiuni pot submina cooperarea în domeniul aplicării legii, pot eroda instituţiile judiciare şi democratice ale României şi pot oferi unor actori maligni precum Rusia o modalitate de a obţine influenţă strategică în România”, a precizat el, într-o declaraţie de presă, citată de Agerpres.

FOTO: Administrația Prezidențială

Hale a adăugat că România are o viziune strategică “impresionantă” pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

“România îşi va asuma un rol conducător în dezbaterile intra-UE pe teme importante precum securitatea energetică şi cooperare sporită în domeniul apărării. Aceste teme sunt importante şi pentru Statele Unite şi am avut un schimb de opinii productiv cu omologi din cadrul UE”, a declarat el.

David Hale a menţionat că joi, la Bucureşti, a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis şi consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu, având de asemenea o întâlnire cu vicepremierul Ana Birchall.

“Am discutat despre ampla cooperare pe care America şi România o au în atât de multe domenii, în special în domeniile securităţii şi apărării, energiei şi comerţului. Am discutat noi idei de consolidare a Parteneriatului strategic SUA – România, pe care ambele părţi îl preţuiesc. Le-am mulţumit liderilor români pentru angajamentul lor faţă de îndeplinirea responsabilităţilor României în NATO, inclusiv alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. Exemplul României are un rol considerabil în încurajarea altor membri NATO să facă ceea ce este corect şi să îşi crească şi ei contribuţiile”, a precizat el.

Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA a adăugat că încă dinainte de aderarea la NATO, în 2004, România a fost un “excelent partener”, găzduind exerciţii şi sprijinind alianţa în combaterea terorismului.

“Suntem mândri să servim alături de soldaţii români în Afganistan şi Irak. Apreciem contribuţiile României la securitatea regională şi globală. Parteneriatul nostru strategic susţine angajamentul nostru ferm de a colabora pentru a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării în regiunea Mării Negre şi dincolo de ea. Pe alte fronturi de securitate, România a fost un partener de încredere şi statornic, cooperând pe teme precum infracţionalitatea transfrontalieră şi cibernetică şi în alte domenii care contribuie direct la o securitate sporită pentru România, Europa şi America”, a arătat el.

David Hale a menţionat că a vizitat ţara noastră în urmă cu 20 de ani şi că a revenit cu ocazia preluării de către România a preşedinţiei Consiliului UE.

“Îmi face o deosebită plăcere să revin în România. Am vizitat România cu puţin peste 20 de ani în urmă, cu preşedintele SUA de la acea dată Bill Clinton, atunci când el a anunţat Parteneriatul nostru strategic, un parteneriat puternic ce continuă şi în prezent. Mă aflu din nou aici într-un moment istoric, când România preia conducerea Consiliului Uniunii Europene. În aceste două zile am vizitat România pentru discuţii cu directorii politici ai UE la Cluj şi pentru discuţii bilaterale la Bucureşti”, a afirmat oficialul american. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump merge la Chișinău, iar premierul Maia Sandu va efectua o vizită în SUA

Published

on

Consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, va efectua săptămâna viitoare o vizită la Chișinău, a anunțat premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

”Timp de mulți ani Republica Moldova a fost izolată pe plan internațional. (…) Astăzi situația s-a schimbat. Toți cei mai importanți parteneri externi manifestă interes pentru Republica Moldova. Avem multe uși deschise, multe propuneri de parteneriat, sprijin și deschidere. În acest context, văd o dezvoltare fără precedent a relațiilor noastre cu SUA. Săptămâna viitoare Republica Moldova va fi vizitată de către John Bolton, consilierul președintelui SUA pentru securitate națională”, a scris Sandu pe Facebook.

Potrivit acesteia, vizita unui ”oficial de acest rang și domeniu” este un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova.

În același mesaj, Maia Sandu anunță că va efectua o vizită în Statele Unite la începutul lunii septembrie.

”Merg într-o vizită în SUA, cu mai mulți membri ai guvernului, prioritățile noastre fiind aprofundarea dialogului strategic cu SUA, cooperarea în domenii-cheie, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii noștri la noi acasă. Sunt sigură că parteneriatul cu SUA ne va permite să înaintăm pe calea democrației și a progresului”, conchide premierul Republicii Moldova.

Anunțul vizitei lui Bolton la Chișinău survine la câteva zile după ce președintele SUA Donald Trump l-a primit la Washington pe omologul său român Klaus Iohannis, împreună cu care a semnat o Declarație Comună de aprofundare a relației strategice dintre SUA și România.

Contactele internaționale la nivel înalt ale actualului guvern de la Chișinău au debutat la începutul lunii iulie, când Bucureștiul a fost prima capitală străină vizitată de premierul Republicii Moldova, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă.

Pe parcursul lunii iulie, Maia Sandu și membri ai cabinetului său s-au aflat de două ori la Bruxelles pentru întrevederi cu președintele Consiliului European, cu comisari europeni și cu membri ai Parlamentului European, inclusiv eurodeputați român precum Traian Băsescu, Dacian Cioloș sau Siegfried Mureșan.

De altfel, în context european, șefii de stat sau de guvern din țările UE au inclus, la solicitarea lui Klaus Iohannis,  o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al Consiliului European de vară,liderii europeni salutând transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invitând Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending