Connect with us

INTERNAȚIONAL

Oficial american: Am transmis președintelui Iohannis îngrijorările SUA privind statul de drept. Sunt acțiuni ce pot oferi Rusiei o modalitate de a obţine influenţă strategică în România

Published

on

Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA, David Hale, a afirmat joi seara că a transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi vicepremierului Ana Birchall îngrijorările Statelor Unite generate de evoluţiile recente din România privind statul de drept şi politicile fiscale adoptate în decembrie.

“Am transmis preşedintelui Iohannis, vicepremierului Ana Birchall şi domnului Aurescu îngrijorările noastre cu privire la evoluţiile recente din România privind statul de drept şi cu privire la politicile fiscale adoptate în decembrie, care pot avea un impact negativ asupra economiei şi a mediului investiţional. Continuăm să îndemnăm oficialităţile să respingă orice propuneri de amnistie sau orice alte măsuri care ar periclita progresul extraordinar realizat în ultimii 30 de ani spre o mai mare securitate, prosperitate şi democraţie. Astfel de acţiuni pot submina cooperarea în domeniul aplicării legii, pot eroda instituţiile judiciare şi democratice ale României şi pot oferi unor actori maligni precum Rusia o modalitate de a obţine influenţă strategică în România”, a precizat el, într-o declaraţie de presă, citată de Agerpres.

FOTO: Administrația Prezidențială

Hale a adăugat că România are o viziune strategică “impresionantă” pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

“România îşi va asuma un rol conducător în dezbaterile intra-UE pe teme importante precum securitatea energetică şi cooperare sporită în domeniul apărării. Aceste teme sunt importante şi pentru Statele Unite şi am avut un schimb de opinii productiv cu omologi din cadrul UE”, a declarat el.

David Hale a menţionat că joi, la Bucureşti, a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis şi consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu, având de asemenea o întâlnire cu vicepremierul Ana Birchall.

“Am discutat despre ampla cooperare pe care America şi România o au în atât de multe domenii, în special în domeniile securităţii şi apărării, energiei şi comerţului. Am discutat noi idei de consolidare a Parteneriatului strategic SUA – România, pe care ambele părţi îl preţuiesc. Le-am mulţumit liderilor români pentru angajamentul lor faţă de îndeplinirea responsabilităţilor României în NATO, inclusiv alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. Exemplul României are un rol considerabil în încurajarea altor membri NATO să facă ceea ce este corect şi să îşi crească şi ei contribuţiile”, a precizat el.

Secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului de Stat al SUA a adăugat că încă dinainte de aderarea la NATO, în 2004, România a fost un “excelent partener”, găzduind exerciţii şi sprijinind alianţa în combaterea terorismului.

“Suntem mândri să servim alături de soldaţii români în Afganistan şi Irak. Apreciem contribuţiile României la securitatea regională şi globală. Parteneriatul nostru strategic susţine angajamentul nostru ferm de a colabora pentru a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării în regiunea Mării Negre şi dincolo de ea. Pe alte fronturi de securitate, România a fost un partener de încredere şi statornic, cooperând pe teme precum infracţionalitatea transfrontalieră şi cibernetică şi în alte domenii care contribuie direct la o securitate sporită pentru România, Europa şi America”, a arătat el.

David Hale a menţionat că a vizitat ţara noastră în urmă cu 20 de ani şi că a revenit cu ocazia preluării de către România a preşedinţiei Consiliului UE.

“Îmi face o deosebită plăcere să revin în România. Am vizitat România cu puţin peste 20 de ani în urmă, cu preşedintele SUA de la acea dată Bill Clinton, atunci când el a anunţat Parteneriatul nostru strategic, un parteneriat puternic ce continuă şi în prezent. Mă aflu din nou aici într-un moment istoric, când România preia conducerea Consiliului Uniunii Europene. În aceste două zile am vizitat România pentru discuţii cu directorii politici ai UE la Cluj şi pentru discuţii bilaterale la Bucureşti”, a afirmat oficialul american. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

Published

on

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat miercuri Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Președintele american Donald Trump a sporit presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu, după ce săptămâna aceasta a promis să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. 

,,Noi credem că Iranul va continua să-şi vândă petrolul, noi vom continua să găsim cumpărători pentru petrolul nostru şi să utilizăm strâmtoarea Ormuz ca tranzit pentru vânzările noastre de petrol”, a spus, însă Mohammad Javad Zarif la New York, unde a participat la o sesiune a ONU.

,,Dar, dacă SUA ar lua măsura nebună de a încerca să ne împiedice să facem acest lucru, atunci ele ar trebui să se pregătească pentru consecinţe”, a spus înaltul oficial iranian.

SUA, aliate apropiate ale statelor arabe din Golf, au de ani de zile confruntări navale la scară mică cu Iranul, care a amenințat ocazional să închidă strâmtoarea Ormuz, punctul maximă importanță prin care se scurge 20% din producția de petrol la nivel mondial.

,,Este în interesul nostru vital pentru securitatea națională să menținem Golful Persic și strâmtoarea Ormuz deschise . Am făcut acest lucru în trecut și vom continua să facem acest lucru în viitor”, a spus Zarif.

,,Dar Statele Unite ar trebui să știe că atunci când intră în strâmtoarea Ormuz, trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară iraniană”, a mai spus el.

Administrația Trump a trecut recent Garda Revoluționară Iraniană pe lista grupărilor teroriste . Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cer Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

China, care importă aproximativ 40% din petrolul iranian, și-a exprimat, marți, opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA asupra țărilor care continuă să facă tranzacții petroliere cu Iranul, precizând că ,,cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională”. În acest sens, China a cerut SUA să-i respecte interesele și preocupările comerciale și economice și ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv” în raport cu protejarea stabilității pieței mondiale a energiei.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summit istoric la Vladivostok: Kim Jong-un salută munca lui Vladimir Putin ”pentru a construi o Rusie puternică”. Liderul rus oferă sprijinul Moscovei pentru depășirea impasului privind programul nuclear al Coreii de Nord

Published

on

©️ Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut joi, la Vladivostok, primul lor summit bilateral, o reuniune precedată de o deschidere internațională a liderului de la Phenian în ultimul an și marcată ca atare de două summituri cu președintele american Donald Trump, în Singapore în 2018 și la Hanoi în luna februarie a acestui an.

Întâlnirea, considerată una istorică datorită caracterului în premieră al reuniunii dintre cei doi, a fost marcată de afinități politice, cele două țări aniversând anul trecut 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

În deschiderea întâlnirii, Kim Jong-un a mulțumit omologului său rus pentru organizarea discuțiilor și pentru disponibilitatea lui Putin de a găsi timp pentru întâlnire în programul său aglomerat, relatează Știrile Pro TV. El a mulțumit, de asemenea, lui Putin pentru realegerea sa în 2018 ca președinte rus, continuând astfel “munca pentru a construi o Rusie puternică”.

Putin a declarat că este “foarte mulțumit” de vizita lui Kim Jong-un în Rusia, adăugând că diplomații din cele două națiuni au început negocierile cu mult timp înainte de summitul istoric.

De altfel, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei pentru a depăși impasul privind programul de nuclear al Coreii de Nord, notează The Guardian, în condițiile în care summitul Kim-Trump de la Hanoi de la începutul acestui an s-a încheiat prematur și fără niciun rezultat notabil.

″Îmi amintesc vizita mea în țara dumneavoastră. Tatal dumneavoastră a fost unul dintre autorii Tratatului privind prietenia dintre națiunile noastre (…) Sunt sigur că vizita dvs. în Rusia va contribui, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale și ne va ajuta să înțelegem modalitățile prin care putem contribui la soluționarea situației din Peninsula Coreeană, ce se poate face împreună, ce poate face Rusia pentru a sprijini pozitiv acest demers.”, a spus Putin.

©️ Kremlin

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim. De altfel, relațiile dintre Moscova și Phenian au dobândit un caracter aparte după implicarea Uniunii Sovietice în Războiul din Coreea din 1950-1953, în condițiile în care anterior, între 1945-1948, Coreea de Nord s-a aflat sub administrarea civilă a URSS.

Cel mai recent, în 2014, Vladimir Putin a ratificat un acord pentru ștergerea a 90% din datoriile Coreii de Nord față de Rusia.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading

NATO

Comitetul Mixt Româno-American s-a reunit la București: SUA vor continua să investească în extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii

Published

on

©️ MApN

România a găzduit miercuri o reuniune a Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea ‚,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României’’, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a ,,Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România’’, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, întrunire ce a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale al Ministerului Apărării Naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, temele principale de discuție fiind calendarul exercițiilor militare bilaterale și în cadrul NATO din anii următori și continuitatea investițiilor SUA și a finanțării naționale pentru dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii.

Delegaţia SUA a fost condusă de generalul maior David Julazadeh, director pentru planuri, politici, strategii şi capabilităţi la Comandamentul Forţelor SUA în Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul acestui comandament, din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre (USAREUR), Comandamentul Forţelor Aeriene (USAFE), Comandamentul Forţelor Navale (NAVEUR), precum şi din cadrul Ambasadei SUA de la Bucureşti.

Membrii delegaţiilor au purtat discuţii referitoare la calendarul exerciţiilor bilaterale şi multinaţionale, inclusiv în cadrul NATO, planificate să se desfăşoare în cursul anului curent şi în 2020 pe teritoriul României, proiectele de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională, în facilităţile şi zonele convenite, precum şi alte aspecte practice în sprijinul implementării prevederilor acordurilor bilaterale România-SUA gestionate de către Comitetul Mixt Româno-American.

Cu acest prilej, delegaţia română a mulţumit partenerului strategic pentru contribuţia semnificativă cu forţe şi tehnică în cadrul exerciţiilor planificate şi a reiterat disponibilitatea furnizării sprijinului logistic al naţiunii gazdă şi asigurării măsurilor de protecţie a forţei pe timpul desfăşurării exerciţiilor.

Subiectul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA şi cele cu finanţare naţională a reprezentat un alt punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere că în anii următori este prevăzută extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, demers pentru care atât ţara noastră, cât şi partenerul american vor aloca sume importante.

În marja reuniunii, participanţii au abordat şi subiecte privind provocările curente de securitate în regiunea Mării Negre şi mobilitatea militară, subliniind, pe de o parte, necesitatea continuării consolidării partenerului strategic cu SUA în domeniul apărării, atât în format bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar pe de altă parte necesitatea modernizării şi adaptării infrastructurii de transport la cerinţele mobilităţii militare, concomitent cu înlesnirea procedurilor diplomatice şi birocratice pentru mărirea capacităţii de mişcare a forţelor armate, conform angajamentelor asumate de România în cadrul Cooperării Permanente Structurale (PESCO) a Uniunii Europene.                                                          

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending