Connect with us

NATO

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

La parada militară de Ziua Națională a României ce a marcat 103 ani de la Marea Unire, militarii români au defilat și au prezentat două dintre cele mai noi echipamente și tehnici de înzestrare care au intrat în dotarea Armatei României, și anume sistemul de rachete cu bătaie mare sol-sol HIMARS și sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot. De asemenea, pe sub Arcul de Triumf au trecut și noile transportoare blindate Piranha V intrate în dotarea forțelor militare ale țării.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat miercuri la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

 

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Pentru prima dată la o parada militară, soldații români au defilat cu noile lansatoare multiple de rachete HIMARS România este primul aliat NATO de pe flancul estic care s-a dotat militar cu rachete HIMARS: Elementele primului sistem lansator HIMARS au ajuns în Portul Constanța în luna februarie și au fost transportate la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani, prima unitate a Forțelor Terestre Române care deține în dotare acest sistem.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare în schimbul sumei de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. HIMARS este al doilea sistem cu care se va dota Armata Română după achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus.

Decizia privind achiziția de către România a trei sisteme de rachete HIMARS a fost oficializată în februarie 2018, când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru realizarea “Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare “Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” HIMARS  (High Mobility Artillery Rocket Systems). Programul de achiziție se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii.

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Tot în premieră, primul sistem Patriot, intrat în dotarea Armatei Române în septembrie 2020, a defilat pe sub Arcul de Triumf. În septembrie 2020, România a devenit al șaptelea aliat NATO care deține în dotarea sa militară un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. Documentul prevede atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special. Costurile acestei achiziții se ridică la 3,9 miliarde de dolari, iar sistemele cumpărate dețin ccea mai recentă configurație disponibilă.

România va primi noi rachete Patriot în 2022 și va deveni prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Trustul de Presă al MApN

Pe sub Arcul de Triumf au trecut și noile transportoare blindate 8X8 Piranha V cumpărate de România. 

Contractul de achiziţie a 227 transportoare blindate Piranha V de la compania americană General Dynamics a fost semnat în ianuarie 2018, iar primul lot de 12 transportoare Piranha V a fost trimis în octombrie 2020 la sediul Brigăzii Multinaționale NATO de la Craiova. Primele 36 de transportoare au fost livrate anul trecut, iar următoarea tranșă de 32 de transportatoare Piranha V a fost livrată de curând către MApN.

Programul de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8” are drept scop dotarea marilor unități și unități de manevră, sprijin de luptă și sprijin logistic cu vehicule tactice, care să asigure mobilitatea forțelor în zona de operații și sprijinul de luptă al acțiunilor militare.

Astfel, în baza prevederilor HG nr. 852/2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat cu compania GDELS-Mowag (General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH) un acord-cadru pentru furnizarea a 227 transportoare blindate pentru trupe și derivate pe platforma PIRANHA V și a suportului logistic inițial, iar valoarea totală a acordului-cadru este de aproximativ 868 milioane euro. În baza acordului cadru a fost semnat un contract subsecvent (CS) aferent primelor 94 de produse.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, acest lucru implicând creşterea numărului de militari aliaţi până la 4.000, a declarat, joi, generalul francez Loic Girard, Senior National Representative în România, în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti români, relatează Agerpres

Perioada estimată este luna mai, când va avea loc exerciţiul multinaţional Dacian Spring.

Odată cu creşterea numărului de militari, a explicat Loic Girard, va spori şi aparatura militară – dacă în prezent, la Cincu, sunt 13 tancuri Leclerc, în 2025, numărul acestora poate creşte până la 50. Acestora li se adaugă şi obuziere Caesar, mai precizează sursa citată.

Ulterior, Ambasada Franței la București a revenit cu precizări, subliniind că această desfășurare de forțe și tehnică suplimentară va avea loc, temporar, în primăvara anului 2025.

“O brigadă de peste 4.000 de militari și câteva sute de vehicule blindate vor fi dislocate din Franța în România pentru câteva săptămâni. Acesta este un exercițiu NATO pentru a testa pe scară largă desfășurarea unei brigăzi complete la granițele Europei într-un interval de timp foarte scurt. Această brigadă va fi prezentă în România câteva săptămâni pentru antrenament, trupele urmând să se întoarcă odată cu încheierea exercițiului în țările lor de origine. Acest exercițiu de desfășurare poate fi repetat la cererea NATO. Batalionul multinațional Cincu, care are peste 1.500 de militari, este desfăşurat permanent în România. Cu acest batalion, Franța își confirmă prezența militară de lungă durată în România”, a transmis misiunea diplomatică franceză într-o informare transmisă CaleaEuropeană.ro.

Grupul de luptă al NATO din România, condus de Franța și care mai are în componența sa militari olandezi, belgieni și români, a fost înființat anul trecut ca răspuns al invaziei militare a Rusiei în Ucraina și ca urmare a deciziei aliate de a transforma postura de apărare și descurajare a NATO în România de la o prezență adaptată la o prezență și apărare avansate.

Astfel, batalionul francez considerat “vârful de lance” al Forței de Reacție Rapidă a NATO, pe care Franța a condus-o pe parcursul anului 2022, a devenit nucleul grupului de luptă al NATO din România.

Participarea franceză la grupul de luptă al NATO din România în calitate de națiune-lider reprezintă cel mai mare contingent militar al Franței dislocat peste hotare.

De asemenea, sute de soldați au trimis și Olanda și Belgia, în vreme ce Luxemburgul a dislocat în România cel mai mare contingent al său în străinătate.

Conform deciziilor summitului NATO de la Madrid din 2022 și reconfirmate la summitul de la Vilnius 2023, grupul de luptă va putea fi ridicat la nivel de brigadă dacă situația o impune.

Continue Reading

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis salută extinderea NATO: Cu Suedia în familia NATO, vom consolida apărarea și descurajarea pe flancul estic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat luni finalizarea procesului de aderarea a Suediei la NATO, subliniind că prin aderarea acestei țări scandinave la Alianța Nord-Atlantice va fi consolidată postura de apărare și descurajare pe flancul estic.

“Astăzi au fost îndeplinite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia sa la securitatea euroatlantică este esenţială. Cu Suedia în NATO, vom consolida postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic şi vom continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris şeful statului român pe platforma X.

 

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

Doar o mână de parlamentari s-au opus, după ce guvernul premierului Viktor Orban a permis ca moțiunea să ajungă la vot după luni de amânare, a relatat Deutsche Welle și The Guardian.

Aprobarea a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Salut votul Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. Acum că toți aliații au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Stoltenberg.

“Astăzi (…) vom susține aderarea Suediei la NATO”, a declarat Orban la începutul sesiunii plenare.

Orban a declarat că criticile aduse de politicienii suedezi la adresa stării statului de drept din Ungaria i-au determinat pe legislatorii din partidul său să se opună candidaturii Suediei la aderare.

Vinerea trecută, Orban s-a întâlnit cu omologul suedez Ulf Kristersson la Budapesta și a indicat că partidul său va susține candidatura Stockholmului la aderarea la NATO. “Am reușit să ne clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a declarat el după semnarea unui acord pentru achiziționarea a patru avioane de luptă de producție suedeză.

Anterior, aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică fusese blocată în parlament din cauza obiecțiilor deputaților din partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban.

Luna trecută, Turcia și-a dat aprobarea pentru ratificarea aderării la NATO a acestei țări nordice, lăsând Ungaria să fie ultima țară care mai trebuie să facă acest lucru – în ciuda asigurărilor date de Orbán că nu va fi ultimul membru NATO care va ratifica această extindere.

Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Corina Crețu2 mins ago

Corina Crețu a votat în PE pentru extinderea Uniunii Europene: Extinderea a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente politice și geopolitice ale UE

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE29 mins ago

Ministerul Finanțelor a primit primul Aviz Formal în procesul de aderare la OCDE, anunță Marcel Boloș: Aderarea este un pas vital pentru România în călătoria către dezvoltare și stabilitate economică

U.E.12 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.12 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA16 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO17 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE19 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA2 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO6 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.7 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending