PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European solicită declanșarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor UE, un sistem mai bicameral cu Consiliul și dreptul de a propune președintele Comisiei Europene
Published
1 year agoon
Corespondență din Bruxelles
Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European a adoptat miercuri, la Bruxelles, un raport care reprezintă contribuția Parlamentului la o Convenție pentru revizuirea tratatelor Uniunii Europene și prin care solicită declanșarea convenției pentru modificarea tratatelor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Raportul care cuprinde proiecte de modificare a tratatelor a fost aprobat miercuri de către deputați cu 19 voturi pentru, șase împotrivă și o abținere.
Rezoluția de însoțire a fost adoptată cu 20 de voturi pentru, șase împotrivă și nicio abținere.
Deputații europeni își reiterează apelul de a modifica tratatele UE și cer Consiliului “să prezinte imediat și fără deliberare propunerile […] Consiliului European”, astfel încât să poată fi înființată o convenție.
Reforme instituționale și un mecanism pentru referendumuri la nivelul UE
Deputații europeni solicită un sistem mai bicameral, care ar consolida rolul Parlamentului și ar schimba mecanismele de vot în Consiliu.
Uniunea ar fi mai bine pregătită să acționeze prin creșterea considerabilă a numărului de decizii prin vot cu majoritate calificată (QMV) și prin procedura legislativă ordinară (OLP), în timp ce Parlamentul ar obține un drept de inițiativă legislativă cu drepturi depline și ar deveni colegiuitor pentru bugetul pe termen lung al UE.
Deputații europeni solicită, de asemenea, inversarea rolurilor actuale ale Consiliului și Parlamentului în alegerea președintelui Comisiei (care ar urma să fie redenumit “Executivul european”), prin care Parlamentul ar urma să nominalizeze în viitor președintele Comisiei, iar Consiliul European să le aprobe.
Aceștia propun, de asemenea, să permită președintelui Comisiei să își aleagă membrii pe baza preferințelor politice, asigurând în același timp echilibrul geografic și demografic.
Proiectul de raport solicită introducerea unui mecanism de referendumuri la nivelul UE cu privire la chestiuni relevante pentru acțiunile și politicile Uniunii (inclusiv aprobarea propunerilor de reformă a tratatului în cauză) și consolidarea mecanismelor participative existente.
Competențele UE și subsidiaritatea
Deputații europeni doresc să stabilească o competență exclusivă a Uniunii pentru mediu și biodiversitate și competențe partajate în materie de sănătate publică, protecție civilă, industrie și educație. Ei propun avansarea competențelor partajate ale Uniunii în domeniile energiei, afacerilor externe, securității externe și apărării, politicii privind frontierele externe în spațiul de libertate, securitate și justiție, precum și în domeniul infrastructurilor transfrontaliere.
Alte domenii de reformă
Proiectul de raport include, de asemenea, propuneri privind:
– politica externă, de securitate și de apărare (sancțiuni și etape intermediare ale procesului de extindere, decizii cu majoritate calificată, precum și o uniune a apărării cu capacitate militară);
– piața unică, economia și bugetul (combaterea paradisurilor fiscale, vot la nivel înalt pentru deciziile privind impozitarea, perioade de 5 ani pentru bugetul pe termen lung);
– un protocol privind progresul social;
– educație;
– comerț și investiții;
– nediscriminarea (extinderea listei grupurilor vulnerabile protejate, referirea la “egalitatea de gen” în toate tratatele);
climă și mediu (reducerea încălzirii globale și protejarea biodiversității ca obiective ale Uniunii, protecția fundamentelor naturale ale vieții și a animalelor, în conformitate cu abordarea “O singură sănătate“);
– politica energetică (o uniune energetică europeană integrată);
– spațiul de libertate, justiție și securitate (competențe suplimentare pentru Europol, violența bazată pe gen și infracțiunile de mediu urmărite în temeiul legislației UE); și
migrația (standarde minime comune în materie de cetățenie și de vize, măsuri mai stricte de securitate la frontiere, stabilitate economică și socială și disponibilitatea forței de muncă calificate).
Raportul urmează să fie votat de către toți deputații europeni în timpul sesiunii plenare din 20 – 23 noiembrie.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
România „a intrat în linie dreaptă” privind aderarea completă la Schengen. Victor Negrescu prezintă trei scenarii de lucru după discuția cu comisarul desemnat al Austriei
Președinta PE îndeamnă la „acțiuni clare” pentru creșterea competitivității și independenței UE în contextul schimbărilor de la Casa Albă
Comisarul desemnat al Letoniei și-a prezentat viziunea pentru o economie „inteligentă și echitabilă” prin reguli simplificate și coeziune socială în UE
Comisarul desemnat al Sloveniei pentru portofoliul Extinderii insistă ca procesul să rămână bazat pe merit și „fără scurtături”
Comisarul desemnat al Ciprului își conturează viziunea pentru un sector de pescuit sustenabil și o economie albastră prosperă
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
Published
23 hours agoon
November 10, 2024By
REDACTIAEuroparlamentarul Victor Negrescu anunță că demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen continuă.
„Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen. Marea reușită din ultima perioadă a fost că am adus alături de noi mediul de afaceri austriac prezent în țara noastră”, a anunțat deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
De asemenea, acesta a reamintit că organizat în ultimele luni întâlniri cu reprezentanți ai mai multor companii şi a discutat despre beneficiile Schengen și îmbunătățirea relațiilor dintre România și Austria: „Îi mulțumesc CEO-ului Raiffeisen din România, Zdenek Romanek, pentru bunele discuții purtate săptămâna aceasta la Bruxelles. Și nu este singurul reprezentant al unei companii care ne susține.”
„Mereu am abordat aceste negocieri de aderare la zona de liberă circulație cu atenție și seriozitate atât la nivelul discuțiilor informale, cât și a celor publice. Sunt mulți care au sprijinit și susțin România în acest proces de aderare la spațiul Schengen și care merită să fie menționați”, a conchis Victor Negrescu în mesajul său.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
România „a intrat în linie dreaptă” privind aderarea completă la Schengen. Victor Negrescu prezintă trei scenarii de lucru după discuția cu comisarul desemnat al Austriei
Published
3 days agoon
November 8, 2024Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), vicepreședintele al Parlamentului European, a anunțat pe pagina sa de Facebook că aderarea completă a României la spațiul Schengen a intrat în faza finală de negociere. După discuțiile avute cu Magnus Brunner, comisarul desemnat pentru portofoliul Afaceri Interne și Migrație, din partea Austriei, Negrescu a prezentat trei scenarii de lucru pentru realizarea acestui obiectiv:
- Decizia rapidă: Până la 1 decembrie, odată cu încheierea mandatului actualei Comisii Europene, o decizie privind aderarea României la zona de liberă circulație ar putea fi luată la nivel tehnic.
- Varianta moderată: În așteptarea formării noii Comisii Europene, decizia ar putea fi adoptată în marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne sau chiar în cadrul unei reuniuni ministeriale.
- Scenariul pe termen lung: Decizia ar putea fi amânată, invocându-se factorii politici din Bulgaria, presiunile partidelor populiste din state membre sau eventuale evenimente de securitate.
Victor Negrescu a subliniat că menținerea aderării României la spațiul Schengen pe agenda europeană a fost o prioritate, chiar și în fața criticilor, și rămâne optimist în ceea ce privește o decizie favorabilă pentru accesul terestru al României în acest spațiu.
După Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, de la începutul lunii octombrie, președinția Ungariei la Consiliul Uniunii Europene a anunțat că va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie. Tot în cadrul acelei întâlniri, președinția ungară a raportat cu privire la stadiul punerii integrale în aplicare a acquis-ului Schengen de către Bulgaria și România, concluzie reiterată în repetate rânduri atât de Comisia Europeană și de Parlamentul European, ambele instituții susținând definitivarea cât mai rapidă a procesului de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație.
Cu toate acestea, ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a cărui țară este singura care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, afirma, la acea dată, că nu a sosit încă momentul pentru acest pas, precizând că există motive de optimism prudent.
Pe de altă parte, comisarul desemnat Magnus Brunner și-a exprimat de curând susținerea pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul audierii din Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European. El a afirmat că este „optimist” cu privire la acest aspect și a declarat că „va face presiuni în acest sens”.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Pentru ridicarea controalelor la frontiere terestre este nevoie de încă o decizie în unanimitate a Consiliului UE.
În ultimii ani, eurodeputatul Victor Negrescu a depus nenumărate eforturi în sprijinul aderării României la spațiul Schengen, printre care amintim: demararea, în 2015, a campaniei #RomâniaCereSchengen, care a generat o anchetă a Legislativului European și o rezoluție pentru susținerea aderării țării noastre la spațiul de liberă circulație; amendamentele depuse în acest sens și aprobate de Parlamentul European; demararea, în 2022, a campaniei #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul căreia a contact personal oficialii europeni care puteau influența decizia privind accelerarea aderării la spațiul Schengen; discuțiile repetate cu comisarul european pentru afaceri interne pentru a-i solicita sprijinul pentru îndeplinirea acestui obiectiv; rezoluția de sprijin a Parlamentului European obținută după depunerea unei solicitări oficiale pentru o dezbatere pe subiect în plen; sau raportul privind procedurile legislative speciale la nivel european, aprobat de Parlament, care prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe Tratate.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Președinta PE îndeamnă la „acțiuni clare” pentru creșterea competitivității și independenței UE în contextul schimbărilor de la Casa Albă
Published
3 days agoon
November 8, 2024La reuniunea informală a Consiliului European, de vineri, de la Budapesta, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat importanța competitivității europene și necesitatea ca UE să își consolideze rolul pe scena globală, indiferent de schimbările politice din Statele Unite.
„Deși resimțim impactul alegerilor din Statele Unite, convingerea mea este că trebuie să ne concentrăm pe soluțiile pe care le căutăm aici, în Europa. Avem nevoie de acțiuni clare, indiferent cine se află la Casa Albă,” a declarat Metsola, adăugând că Europa trebuie să își asume propriile decizii în ceea ce privește apărarea, securitatea și dezvoltarea economică. „Mentalitatea noastră nu este ‘America alege și Europa reacționează’, ci ‘Europa acționează’.”
În ceea ce privește competitivitatea, Metsola a făcut referire la numeroasele inovații europene care au schimbat lumea, de la prima baterie electrică inventată de un italian, la Bluetooth-ul creat de un inginer olandez în Suedia. Ea a subliniat că Europa deja are „tot ce îi trebuie” pentru a deveni un lider global. „Când vorbim despre construirea unei Europe mai competitive, nu trebuie să vorbim în termeni de ‘orice ar fi nevoie’ – deja avem tot ce ne trebuie. Trebuie doar să facem uz mai eficient de piață și de talentul deja existent și să găsim voința politică pentru a face ceea ce este necesar.”
Metsola a arătat că, de la începutul acestui secol, dacă Europa ar fi crescut în același ritm ca Statele Unite, ar fi putut crea 11 milioane de locuri de muncă suplimentare și ar fi generat 300 de miliarde de euro în venituri fiscale, contribuind astfel la reducerea deficitului european cu 60%. „Mărimea contează. Creșterea creează locuri de muncă, stimulează economisirea, generează bogăție și crește competitivitatea Uniunii Europene.”
Președinta Parlamentului European a pledat, de asemenea, pentru finalizarea Uniunii Economiilor și Investițiilor pentru a susține industria și start-up-urile, care au nevoie de capital de risc. „Europa însemnat întotdeauna ‘acasă’ pentru inovatori, antreprenori, reformatori și gânditori. Trebuie să reînviem acest spirit – să construim o Europă unită, în loc să o lăsăm să se destrame,” a concluzionat Metsola.
Liderii din UE s-au reuniut pe 8 noiembrie, la Budapesta, pentru o reuniune informală, după summitul Comunității Politice Europene. Reuniunea este prezidată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și găzduită de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Pe agenda discuțiilor se află un nou acord privind competitivitatea pentru Europa, o dezbatere strategică privind relațiile UE-SUA, situația din Georgia și calea de urmat, precum și problema legislației israeliene recent adoptate împotriva Agenției ONU pentru refugiați palestinieni (UNRWA).
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Donald Trump și Olaf Scholz s-au declarat ”pregătiţi să lucreze împreună pentru revenirea păcii în Europa”
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Cancelarul german Olaf Scholz vrea să reia „în curând” dialogul cu Vladimir Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială