Polonia cere o „reacție imediată” față de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cehia condamnă „o agresiune barbară”, iar Ungaria evocă „cel mai rău scenariu”

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut joi dimineaţă o reacţie imediată şi „cele mai dure sancţiuni” faţă de agresiunea Rusiei în Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres

„Trebuie să răspundem imediat agresiunii criminale a Rusiei asupra Ucrainei. Europa şi lumea liberă trebuie să-l oprească pe Putin. Consiliul European de astăzi ar trebuie să aprobe cele mai dure sancţiuni posibile. Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să fie real”, a scris Morawiecki pe Twitter.

La Praga, ministrul de externe ceh Jan Lipavsky a condamnat un „act barbar de agresiune”, la care Cehia va răspunde alături de aliaţi.

„Decizia Kremlinului de a lansa un atac complet neprovocat este inacceptabilă şi în contradicţie cu dreptul internaţional. Împreună cu aliaţii, vom răspunde acestui act barbar de agresiune”, a postat el pe Twitter.

La rândul său, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a subliniat că „războiul este cel mai rău scenariu”.

„Misiunea acum, ca întotdeauna, este să garantăm securitatea poporului ungar. Ambasada noastră la Kiev funcţionează şi este pregătită să-i ajute pe ungurii care se află acum în Ucraina”, a transmis el pe pagina oficială de Facebook.

 

„Acesta este cel mai negru moment al Europei de la cel de-al doilea Război Mondial”, a reacţionat şi premierul belgian Alexander De Croo. „Această agresiune a Rusiei este nenecesară şi neprovocată. Inimile şi gândurile noastre sunt alături de poporul Ucrainei”, a adăugat şeful executivului belgian.

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice”, și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. 

Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.

Între timp, România a solicitat activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Andreea Radu
Andreea Radu
Andreea Radu este redactor. Absolventă a Facultății de Științe Politice și a programului de master „Politicile egalității de șanse în context românesc și european” din cadrul Universității din București, Andreea este interesată de aspectele sociale ale politicilor europene, cu accent pe egalitate de gen, incluziune și acces echitabil la oportunități.

Articole Populare