Connect with us

SUA

Președintele american Joe Biden avertizează că gazoductul rus Nord Stream 2 “este o afacere proastă pentru Europa”

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Preşedintele american, Joe Biden, este de părere că gazoductul Nord Stream 2 este o “afacere proastă pentru Europa” iar administraţia sa va reexamina sancţiunile privind acest proiect incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump, a anunţat Casa Albă marţi, 

Continuăm să credem, preşedintele continuă să creadă că Nord Stream 2 este o afacere proastă pentru Europa“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în cursul cotidianului briefing de presă, adăugând că actuala administraţie “va revizui” restricţiile incluse în legislaţia privind politica de apărare, scrie Reuters, potrivit Agerpres.

Sancţiunile cu privire la acest gazoduct submarin au fost incluse în proiectul de lege anual asupra politicii de apărare, adoptat la 1 ianuarie. Acestea se aplică oricărei companii care ajută Gazprom, compania energetică rusă conducând proiectul, să pună conducte, să furnizeze nave ori să verifice echipamente.

Administraţia Trump, ca şi administraţia Obama înainte, s-a opus proiectului pe motiv că va întări influenţa economică şi politică a preşedintelui rus, Vladimir Putin, asupra Europei. În trecut, Rusia a redus livrările de combustibil către Ucraina şi regiuni din Europa în timpul iernii, în cursul unor dispute privind preţul gazelor naturale.

Joe Biden s-a opus, de asemenea, proiectului, care ar ocoli Ucraina şi ar priva-o de taxele de tranzit profitabile, încă de când era vicepreşedintele democratului Barack Obama.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat săptămâna trecută că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane. În perioada administrației precedente, Donald Trump a criticat virulent Germania că se transformă într-un prizonier al relației energetice cu Rusia și a denunțat construcția gazoductului Nord Stream 2.

De altfel, în urma unei convorbiri telefonice pe care a avut-o luni seară cu Joe Biden, Angela Merkel nu a făcut referire la proiectul Nord Stream 2 în comunicatul remis după conversația cu liderul cu SUA. Pe de altă parte, președintele american a spus, pe Twitter, că a vorbit cu cancelarul german despre o coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, inclusiv relațiile cu Rusia.

Președintele SUA a avut marți prima sa convorbire telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin în care i-a transmis că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi.

Recent, și Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

SUA

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, apreciază că relațiile cu omologul american, Joe Biden, ”n-au început bine”: Dorinţa mea este să avem relaţii amicale, nu ostile, cu SUA

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, apreciază că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ” nu au început bine”, evaluare care vine în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35  ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, potrivit agenţiei oficiale de presă Anadolu.

”Am lucrat bine cu (preşedintele George W.) Bush, fiul. Am lucrat bine cu (Barack) Obama şi cu (Donald) Trump. Dar nu pot spune că am început bine cu (Joe) Biden”, a insistat acesta.

Erdogan a explicat că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că luni că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, a precizat atunci Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Cu toate acestea, cei doi lideri ua cooperat în alte domenii, cum ar fi retragerea NATO din Afganistan.

În egală măsură, Biden a acceptat ca Turcia să aibă un rol principal în a asigura securitatea aeroportului din Kabul, după retragerea trupelor la finalul acestui an.

Continue Reading

SUA

Antony Blinken și omologul francez Jean-Yves Le Drian sunt de acord că refacerea legăturilor SUA-Franța „va necesita timp”

Published

on

© State Department Photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Ieșirea din criza diplomatică dintre Franța și SUA în legătură cu un contract privind vânzarea unor submarine „va necesita timp și acțiuni”, i-a comunicat joi ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian omologului său american Antony Blinken, în cadrul unei întrevederi bilaterale în marja Adunării Generale a ONU, relatează France24.

Blinken a recunoscut, de asemenea, că refacerea legăturilor cu Parisul va necesita timp.

„Recunoaștem că acest lucru va necesita timp și multă muncă”, a declarat Blinken reporterilor, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Secretarul de stat al SUA și-a exprimat respectul personal pentru Le Drian și, reiterând o declarație a Casei Albe, a spus că episodul ar fi „beneficiat de pe urma unor consultări deschise între aliați”.

Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, joi, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. În urma discuției dintre președintele Biden și președintele Macron, secretarul Blinken și ministrul de externe Le Drian au vorbit despre planurile pentru consultări bilaterale aprofundate pe teme de importanță strategică.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, cei doi au discutat despre Strategia UE de cooperare în Indo-Pacific, pe care Statele Unite o salută, și despre necesitatea unei cooperări strânse cu Franța și cu alți aliați și parteneri europeni activi în regiune. Secretarul și ministrul de externe au discutat, de asemenea, despre obiectivele comune din Sahel.

Franța este încă furioasă din cauza deciziei Australiei de a renunța la un contract de 90 de miliarde de dolari pentru submarine convenționale de concepție franceză în favoarea achiziționării de nave cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat militar cu Statele Unite și Regatul Unit.

În cursul nopții dinspre miercuri spre joi, președintele american Joe Biden și Emmanuel Macron au aplanat tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele francez hotărând să își retrimită ambasadorul la Washington, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.

Citiți și SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

De asemenea, cei doi şefi de stat „au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN2 mins ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL41 mins ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș2 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ3 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D5 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL5 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.15 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO15 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO18 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending