Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, la Varşovia, că va convoca o şedinţă a CSAT în perioada următoare pentru a pregăti poziţia României la summitul NATO de la Bruxelles, inclusiv la nivelul mesajelor politice. Declarațiile președintelui vin la o zi distanță după ce miniștrii Apărării din țările membre ale NATO, inclusiv cei din țările Formatului B9, au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective la nivelul Alianței după Războiul Rece.
Prezent la summitul Bucureşti – B9, care se desfăşoară la Varşovia, Klaus Iohannis a fost întrebat de jurnaliști dacă sunt necesare garanții de securitate suplimentare la Marea Neagră și când va avea loc ședința specială a CSAT pe tema summitului NATO din 11-12 iulie.
„Dați-mi voie să reamintesc și, recunosc că îmi face plăcere să-mi reamintesc, că a fost la Summitul de aici de la Varșovia când am reușit pentru prima dată, și datorită pregătirii făcute de noi, împreună, să punem regiunea Mării Negre nu doar pe agenda Summitului NATO, ci să avem importanța regiunii Mării Negre menționată în documentul oficial NATO ca și o preocupare importantă pentru NATO. Deci nu trebuie să o punem pe agendă, ea este constant pe agendă. Pentru noi, evident, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă noi acolo trăim. Dar, trebuie să subliniez că este important și este important pentru noi toți din Formatul București 9 să reiterăm importanța unei abordări integrate a Flancului Estic. Atâta vreme cât avem o abordare unitară, vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem Flancul Estic în mai multe bucățele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat. Deci, Marea Neagră este pe agenda NATO constant, există abordări dedicate regiunii Mării Negre și nu numai în formate de think-tank, ci în formate NATO. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Asta nu diminuează cu nimic importanța discuțiilor pe Marea Baltică sau pe întregul Flanc Estic. Iar, în ceea ce privește chestiunea foarte concretă a ședinței speciale a CSAT pe care o voi convoca, imediat ce ne întoarcem la București, vom lua o decizie despre data cea mai potrivită pentru această întâlnire. Evident că va trebui să fie destul de repede în următoarele săptămâni, pentru a fi bine pregătiți cu mesajele și abordările pentru Summitul NATO. Însă, trebuie să subliniez aici că a existat o colaborare și există o colaborare constantă între noi și cei responsabili de aplicare, există o colaborare constantă între Președinție și ministerul Apărării, există o colaborare constantă între Secretariatul CSAT, forțele armate, minister și noi suntem deja bine pregătiți. Vreau doar să avem o pregătire foarte bună, inclusiv la nivelul mesajelor politice”, a declarat Iohannis.
Măsurile agreate de aceștia și care vor fi supuse unei decizii formale la summitul din 11-12 iulie vizează realizarea unei posturi de descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns, întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianței.
Măsurile vizează amplasarea a două noi comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.
Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat joi o vizită bilaterală în Polonia, la invitația omologului său polonez, Andrzej Duda, iar vineri a co-prezidat alături de acesta Reuniunea la Nivel Înalt a Formatului București (B9), inițiativă inaugurată în noiembrie 2015 de cei doi șefi de stat și la care participă șefii de stat ai țărilor de pe flancul estic al NATO.
.
