Președintele american, Donald Trump, va părăsi summitul G7 mai devreme, înainte de concluzii, sărind peste cea mai mare parte a celei de-a doua zi a întrevederii, a anunțat Casa Albă joi seara, în contextul în care se prefigurează că întâlnirea între reprezentanții primelor șapte economii mondiale va fi una extrem de tensionată, ca urmare a războiului comercial declanșat de Trump cu unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai SUA.
Astfel, potrivit anuțului făcut de Sarah Huckabee Sanders, purtător de cuvânt al Casei Albe, președintele american va părăsi Canada sâmbătă, la ora locală 10.30 dimineața, cu mult înainte de sesiunile destinate schimbărilor climatice, energiei curate și oceanelor, evenimente cu o încărcătură simbolică, având în vedere că, la data de 8 iunie, se celebrează anual Ziua Mondială a Oceanelor. Acesta nu va lua parte nici la tradiționala fotografie de grup și nici la conferința comună de presă, care au loc în mod tradițional, lucru care subliniază izolarea în care au fost aruncate Statele Unite de către președintele american, anunță Politico Europe.
Summitul se încheie în mod tradițional cu o declarație comună care exprimă domeniile în care s-a ajuns la un acord privind o gamă largă de aspecte politice discutate.
Declarația din 2017, de exemplu, este cunoscută ca fiind cea în care se menționează explicit faptul că SUA nu au împărtășit sprijinul aliaților față de Acordul climatic de la Paris.
La mai puțin de o săptămână după întâlnirea G7 de anul trecut, Trump a anunțat în celebra Grădină a Trandafirilor de la Casa Albă că retrage Statele Unite din CO21, o consfințire a încercărilor a aproximativ 200 de state de a reduce încălzirea globală prin menținerea temperaturii sub 2 grade Celsius.
Trump va participa totuși o sesiune destinată ”women’s empowerment”, organizată dimineața devreme, dar va fi fost plecat cu mult înainte de o declarație comună a celorlalți lideri.
Citiți și ANALIZĂ Toate fisurile create de administrația Trump în relația SUA-UE
Canada și Franța, front comun împotriva tarifelor suplimentare americane impuse importurilor de aluminiu și oțel
În cadrul conferinței comune de presă care a avut loc ieri în Ottawa, președintele francez Emmanuel Macron și premierul canadian Justin Trudeau au promis că vor avea o abordare unitară și îl vor înfrunta pe Donald Trump cu privire la taxe suplimentare impuse importurilor de oțel și aluminiu. Cei doi au calificat recenta decizia a președintelui american drept un asalt economic asupra statelor lor, completând că este o opinie împărtășită și de reprezentanții celorlalte țări din G7.
”Poate că președintele american nu este deranjat să fie izolat, dar nici pe noi nu ne deranjează să semnăm o declarație a celor 6 dacă va fi nevoie”, a scris Emmanuel Macron în cadrul unei postări acide pe pagina sa de Twitter. ”Deoarece aceste șase state reprezintă valori, o piață economică care are greutatea istoriei din spatele său și care este acum o adevărată forță internațională”, a completat președintele fracez.
La rândul său, Justin Trudeau a punctat în cadrul conferinței comune de presă cu Emmanuel Macron că ”ne vom apăra industriile și muncitorii noștri” și ”îi vom arăta președintelui american că aceste acțiuni inacceptabile afectează proprii săi cetățeni”.
Sugerând că puterile mondiale ar putea continua fără Statele Unite, Emmanuel Macron arată o repoziționare față de președintele american Donald Trump, diamentral opusă, comparativ cu atmosfera relaxată din timpul vizitei sale la Washington.
Extrapolând, atitudinea președintelui francez de contestare a politicilor comerciale ale lui Trump, dar și diferențele de opinie dintre cei doi privind schimbările climatice și acordul cu Iranul, trădează prăpastia care se cască în relația transatlantică.
Formatul G7 a fost caracterizat în trecut de dezacorduri, iar aici putem da exemplul opiniilor liderilor europeni și cele ale președintelui american Geoge W. Bush cu privire la războiul din Irak.
Un alt exemplu concludent îl reprezintă anul 1983. Când liderul american de la acea vreme, Ronald Reagan, decide punerea în aplicare a Inițiativei de Apărare Strategică (denumită și Războiul Stelelor) – dezvoltarea unui sistem spațial anti-rachetă care ar fi trebuit să intercepteze și să distrugă orice rachetă sovietică, cu încărcătură nucleară, care ar fi fost lansată spre SUA, europenii califică această hotărâre drept una care va declanșa un al Treilea Război Mondial.
Însă cu greu a existat o indignare viscerală, unanimă în rândul celor mai importanți aliați ai SUA față de un președinte american, în contextul în care, timp de decenii, aceștia au cunoscut o relație apropiată cu liderul de la Casa Albă care vede lumea liberă drept o prioritate primordială pentru politica sa externe.
