Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene ”sprijină aderarea integrală a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, a subliniat luni ambasadorul Belgiei la București, John Cornet d’Elzius, în cadrul conferinței de lansare a președinției belgiene a Consiliului UE în țara noastră, eveniment găzduit de Comisia Europeană în România.
Țara fondatoare UE preia această responsabilitate pentru a 13-a oară, într-un an al alegerilor europene și ”într-un moment în care Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri, se confruntă cu consecințele agresiunii ilegale a Rusiei în Ucraina, cu pandemia, cu criza energetică, cu dezinformare, cu evenimentele climatice extreme, dar și cu un nou conflict în Orientul Mijlociu”.
”Președinția va depune eforturi pentru a proteja mai bine europenii, consolidând cooperare și pregătind viitorul nostru comun. De asemenea, va acorda o atenție specială păstrării sprijinului destinat Ucrainei. Președinția noastră coincide acum cu alegerile europene, care vor avea loc în luna iunie”, a dat asigurări John Cornet d’Elzius.
Diplomatul a detaliat că președinția Belgiei va fi ”împărțită în două: îndeplinirea agendei legislative a acestui ciclu instituțional și pregătirea discuțiilor pentru viitorul UE”.
De asemenea, aceasta se va concentra pe șase domenii tematice:
I. Apărarea statului de drept și a unității UE
John Cornet d’Elzius a amintit principiile pe care se fundamentează UE: statul de drept, valorile democratice, deschiderea căilor spre coeziune, protejarea libertăților individuale, egalității și a non-discriminării și bunăstarea cetățenilor.
”Apărarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale constituție un element esențial în eforturile președinției belgiene, care va consolida capacitarea și incluziunea cetățenilor cu accent special pe participarea tinerilor. Eu însumi mă voi implica în discuții cu tinerii”, a anunțat ambasadorul belgian.
II. Consolidarea competitivității
Președinția belgiană va prioritiza competitivitatea pe termen lung, dar și politicile industriale, ”în lumina realităților geopolitice și a evoluției rapide a noilor tehnologii”.
”UE trebuie să asigure condiții de egalitate pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, dându-le posibilitatea să concureze echitabil atât în UE, cât și pe scena globală. De asemenea, este important să avem un cadru legal, coerent, predictibil și simplificat. Trebuie acordată o atenție specială sporirii securității economice, reducerii dependențelor periculoase și promovării leadership-ului în sectoare tehnologice cheie”, consideră diplomatul, care a detaliat că, pe durata celor șase luni de mandat, țara sa ”va susține importanța politicii de coeziune ca element esențial și pe termen lung pentru investiții ca factor catalizator pentru transformarea și convergența tuturor politicilor ca element de consolidare a UE”.
III. Tranziția verde și justă
”Agenda ambițioasă privind tranziția are la bază nevoia de a aborda tripla criză a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării”, consideră John Cornet d’Elzius.
În acest context, continuarea Pactului Verde ”este una dintre priorități care va plasa tranziția energetică și climatică în vârful priorităților” președinției belgiene.
”Evenimentele climatice, geopolitice extreme au subliniat nevoia unei tranziții accelerate și incluzive, inclusiv la nivelul energiei. Această tranziție trebuie să susțină surse de energie pentru cetățeni, pentru societățile comerciale pe care acestea să și le poată permite, asigurând o securitate puternică și viabilă a aprovizionării cu energie și contribuind la obiectivul de neutralitate climatică. UE trebuie să valorifice la maximum potențialul eficienței sale energetice la nivelul întregii economii și să avanseze rapid către dezvoltarea unor surse și modalități de transport a energiei regenerabile. Investițiile sporite pentru a înființa o rețea energetică europeană flexibilă și integrată sunt esențiale în acest scop”, a continuat diplomatul.
IV. Consolidarea agendei în domeniul social și al sănătății
Președinția belgiană va urmări ”dotarea UE cu o ambiție socială ambițioasă pentru a susține o societate europeană care să fie mai incluzivă, mai echilibrată și mai echitabilă din punctul de vedere al egalității de gen pentru toți”, consolidând astfel pilonul european al drepturilor.
În egală măsură, aceasta va sprijini ”evaluarea nivelului de pregătire în fața crizelor a UE, consolidând securitatea aprovizionării cu medicamente și elaborând o strategie pentru a încuraja și pentru a susține și mai mult forța de muncă din domeniul îngrijirii”.
V. Protejarea cetățenilor și granițelor
În timpul mandatului la Consiliul UE, Belgia are ca scop ”abordarea tuturor inițiativelor legislative care nu sunt încă finalizate, aferente noului pact european privind migrația și azilul”.
”Vom depune eforturi pentru a consolida dimensiunea externă a acestuia. Asigurarea necesităților cetățenilor vor sta la baza discuțiilor pe care le vom avea pe tema securității și apărării europene, promovând o abordare a UE mai integrată, iar accentul se va pune pe consolidarea bazei tehnologice și industriale necesare în UE pentru apărare, inclusiv prin explorarea posibilităților de dezvoltare a unei strategii în domeniul industriei apărării pentru UE”, a mai spus John Cornet d’Elzius.
VI. Promovarea unei Europe globale
În contextul în care ”sistemul multilateral și ordinea internațională bazată pe reguli se confruntă cu presiuni crescânde din perspectivă geopolitică, inclusiv întoarcerea războiului pe continentul european”, președinția belgiană ”va urmări viguros eforturile depuse de UE pentru a-și consolida reziliența și autonomia și pentru a-și consolida interesele și valorile”.
”România și Belgia își doresc o Europă puternică ce colaborează cu partenerii mondiali pentru pace și pentru o ordine internațională bazată pe reguli”, a conchis ambasadorul John Cornet d’Elzius.
Belgia a preluat la 1 ianuarie 2024 președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, exercitându-și timp de șase luni mandatul sub motto-ul ”Protejează. Consolidează. Pregătește“, într-un an în care vor avea loc alegeri europene, ducând astfel mai departe moștenirea fostului președinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, care s-a stins din viață la 27 decembrie 2023 și al cărui nume coincide cu semnarea acordurilor Schengen, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune sau negocieriea și semnarea Tratatului de la Maastricht, considerat actul de naștere a Uniunii Europene.
“După cum știți, noi, belgienii, avem Uniunea Europeană în ADN-ul nostru. Atât de multe instituții europene au sediul aici, în capitala noastră. Dacă există o țară care întruchipează ceea ce înseamnă UE, aceasta este Belgia”, a spus premierul Alexander De Croo în momentul lansării președinției, la începutul anului.
La 30 iunie Belgia va preda ștafetaUngariei, care închide trioul actual al președințiilor, întregit de cea spaniolă ce tocmai s-a încheiat.
