Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în această lună, a anunţat duminică premierul Florin Cîţu. 

„Revenim la normalitate”, a apreciat Florin Cîţu într-o postare publicată pe Facebook.

De asemenea, premierul a precizat că toate vaccinurile aprobate în Uniunea Europeană și în România sunt sigure și eficiente şi că, până în prezent, peste 300 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost deja administrate în 111 ţări.

„Vom deschide în curând și etapa a treia, ultima, astfel încât, oricine își dorește să se protejeze de Covid-19, să poată să o facă prin vaccinare”, a spus şeful Guvernului.

„Cu cât dobândim mai repede o imunitate colectivă de 70%, cu atât mai repede revenim la viața de dinainte de Covid-19”, a declarat Cîţu.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a anunțat duminică că luni, 8 martie, sosește în România o nouă tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 224.640 doze. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite, după cum urmează:

• Centrul Național de Stocare București: 63.180 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Brașov: 26.910 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Cluj: 29.250 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Constanța: 25.740 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Craiova: 24.570 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Iași: 29.250 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 25.740 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranșă de vaccin ar urma sa fie adusă în România luni, 15 martie, iar la acest moment se așteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul tendinței globale de digitalizare, accelerată de actualul context pandemic, în cadrul ședinței de autoevaluare a activității Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, pentru anul 2020, care a avut loc vineri, 5 martie, la sediul MApN, în prezența şefilor structurilor centrale, potrivit unui comunicat.

În intervenția sa, ministrul apărării naționale a subliniat atât importanța creării unei culturi de reziliență națională în fața diverselor amenințări contemporane, cât și importanța stimulării patriotismului prin redescoperirea istoriei militare a României de către noua generație. De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a mulțumit personalului militar și civil al departamentului pentru contribuția acestuia la rezultatele obținute de minister anul trecut.

„Vă mulțumesc pentru modul în care ați contribuit esențial la fundamentarea deciziilor și răspunsurilor factorilor de decizie politico-militari, la multiplele solicitări, de regulă foarte urgente, pe dimensiunile NATO, UE, al parteneriatelor strategice, politicii de apărare sau cooperării internaționale. Departamentul are un rol esențial pentru valorificarea, în cadrul NATO, a abilităților României din domeniul tehnologiei informaționale. Cu prioritate, va trebui să acordați o atenție deosebită tehnologiilor emergente modelatoare ale sistemului global. Sunteți puntea de legătură a ministerului cu celelalte instituții civile, naționale și internaționale!”, a spus ministrul în încheiere.

În context, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a prezentat sinteza principalelor activități desfășurate anul trecut, respectiv nivelul de îndeplinire a obiectivelor prioritare.

În context, s-a evidențiat faptul că, în pofida limitărilor generate de contextul pandemic, departamentul a obținut o serie de realizări notabile, pe palierul obiectivelor politico-militare. Astfel, a fost semnată Foaia de Parcurs cu SUA privind cooperarea bilaterală, a fost actualizat și capitolul de apărare din Foaia de parcurs aferentă Parteneriatului strategic cu Franța, au fost derulate negocieri în ceea ce priveşte acordul bilateral privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană cu Bulgaria și Memorandumul de Înțelegere pentru participarea militarilor români la misiunea MINUSMA a ONU.

„Pentru noi, rămâne o prioritate, la toate nivelurile, să explicăm și să convingem toți partenerii de importanța strategică a Mării Negre și de amenințările diverse care există și care se conturează în această regiune. Plastic vorbind, «să aducem mai mult NATO în România!»”, a precizat Simona Cojocaru.

Secretarul de stat Simona Cojocaru a prezentat, de asemenea, conducerii Ministerului Apărării Naționale direcțiile de acțiune ale Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, pentru anul în curs: aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, promovarea obiectivelor politicii de apărare prevăzute în Carta Albă a Apărării, intensificarea dialogului politico-militar, în principal cu partenerii strategici și asigurarea unui management eficient și integrat al resurselor pentru apărare.

Construcția de spitale noi va rămâne emblema acestui Guvern, a declarat sâmbătă, la Focșani, premierul Florin Cîțu, care a mai precizat că există „resurse considerabile” alocate în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru astfel de investiții care arată, totodată, reforma realizată, relatează Agerpres.

„Bineînţeles, un alt proiect care a început anul trecut şi trebuie finanţat anul acesta este PNRR. (…) Planul acesta te ajută să ai curajul să faci reformă şi să finanţezi reforma, să finanţezi acele costuri. Şi aici am pornit cam cu aceeaşi idee pe care o avem şi la buget, facem reformă, dar reforma trebuie să se vadă în investiţii. Veţi vedea că resursele alocate în acest PNRR se concentrează pe proiecte de investiţii. România a rămas în urmă la investiţii în infrastructură, transport feroviar. Cred că cel mai important lucru şi sigur va rămâne emblema, eticheta, ştampila acestui Guvern – dorim să construim spitale noi. Nimeni nu a mai făcut acest lucru în 30 de ani, e momentul să facem acest lucru şi veţi vedea că în acest PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcţia de spitale noi. Ştiu că şi dumneavoastră aici aveţi un spital, la Consiliul Judeţean, trebuie inclus acest spital în acest Program de Reconstrucţie şi Rezilienţă. Şi sunt în România spitale care pot fi finalizate până în 2026. Aceasta e singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinim, ca spitalele pe care le vom face să fie finalizate până în 2026, deci să poată să fie finalizate până în 2026. Şi, de aceea îi rog pe toţi ceilalţi care au proiecte de spitale noi în comunităţile lor, dacă pot fi finalizate până în 2026, trebuie să le includem în acest Plan de Reconstrucţie şi Rezilienţă”, a declarat Florin Cîţu.

Premierul a subliniat că PNRR prevede investiții în mai multe domenii, însă proiectele din sănătate trebuie să fie de durată, iar în principal construcția de spitale este în atenția Guvernului.

„Vrem să băgăm bani în Sănătate, să rămână. Spitalele noi trebuie să se construiască şi începem cu acest program. Sunt mai multe lucruri în PNRR, vom discuta despre ele, dar eu vreau să rămână după această guvernare construcţia de spitale noi şi cred că este foarte important să înceapă acum şi la Focşani”, declarat Cîţu.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Florin Cîţu participă, sâmbătă, la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea cu reprezentanţii structurilor asociative ale UAT-urilor, conducerea Instituţiei Prefectului Vrancea, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi oameni de afaceri din Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021, investiţii şi oportunităţi de finanţare, măsuri fiscale, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.