Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sosit marți seară la București pentru o vizită pe care efectuează în România și în cadrul căreia va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul interimar al apărării naționale Nicolae Ciucă, urmând a se deplasa apoi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va adresa forțelor americane și române staționate la Marea Neagră.

“L-am întâmpinat astăzi, la aeroport, pe omologul meu din Statele Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, care se află într-o vizită oficială în România. Vom discuta mâine despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, despre situația de securitate din zona Mării Negre, dar și despre temele ce vor fi abordate la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles. Bine ați venit în România, domnule secretar al Apărării Austin! Vizita dumneavoastră ne onorează!”, a scris ministrul Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Din delegația care l-a întâmpinat pe Austin a făcut parte și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Partea americană a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

“18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș. Oameni care, în urmă cu doar câteva săptămâni, se bucurau de viață, visau și își făceau planuri de viitor, lasă acum în urmă lacrimile și disperarea celor care le plâng moartea. Mame și tați despărțiți definitiv de copiii care niciodată nu vor putea fi consolați de pierderea părinților. Oameni care îi pierd pe cei pe care îi iubesc, fără să mai apuce să-și ia rămas bun, oameni care îngroapă acum alături de cei dragi și o parte din sufletul lor.  1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 de români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer. Toate acestea, 18.863 de cazuri noi de îmbolnăviri de COVID-19, 574 de decese, 1805 cazuri la secțiile de terapie intensivă sunt doar raportările zilei de astăzi.  În realitate, sunt milioane de români afectați, cu viețile schimbate de multe ori ireversibil de efectele acestei pandemii. Spitale arhipline, secții de terapie intensivă care nu mai fac față, medici epuizați. Acest coșmar ne arată că, din păcate, valul patru se dovedește mult mai agresiv chiar și decât cele mai pesimiste așteptări și prognoze”, a spus Iohannis

“Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă. Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. cu Am decis să convoc mâine o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei, pentru instituirea unor măsuri clare, restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor“, a anunțat șeful statului.

El a explicat că pentru a opri acest val pandemic foarte agresiv, a”sunt necesare măsuri urgente care să stopeze transmisia comunitară intensă și este nevoie de ele acum”. “Fie că vorbim de Certificatul verde adoptat în regim de urgență de către Parlament sau de alte măsuri capabile să reducă pe termen scurt mobilitatea și interacțiunea umană, nu trebuie să mai pierdem nicio clipă în a le asuma și pune în aplicare, indiferent cât de nepopulare ar părea. Orice zi pierdută sau de ezitare poate avea efecte dramatice pentru noi toți, ca societate” a punctat șeful statului.

Afirmând că este o perioadă a suferinței, o dramă națională de proporții teribile, el a subliniat că prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri, protejarea sănătății celor vulnerabili și a celor bolnavi, pe care asistența medicală îi poate ajuta să depășească cu bine această maladie.

“Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viață și trebuie să facem tot ce este omenește posibil, chiar și în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii și personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viață. Dar nici sistemele medicale performante din țări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face față unui număr atât de mare de îmbolnăviri.  Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern și suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, președintele a făcut apel la cetățeni să se vaccineze.

“Vaccinarea este singura soluție care vedem că funcționează în toate statele în care pandemia a fost semnificativ redusă prin vaccinarea populației în proporție covârșitoare.  Este în același timp și argumentul suprem împotriva tuturor celor care, contestând cu premeditare sau din ignoranță vaccinurile, sunt indirect responsabili și vinovați de suferința semenilor pe care, chipurile, încearcă să îi salveze de efecte secundare adverse imaginare.  Vaccinurile anti COVID sunt sigure și eficiente, la fel cum și formele severe și decesele cauzate de această boală sunt reale și dramatice.  Conspirațiile și teoriile fake news fac extrem de mult rău celor încurajați să refuze tocmai soluția care le-ar putea salva viața”, a adăugat Iohannis.

Președintele a conchis declarația sa cu un îndemn la speranță, la solidaritate și la vaccinare.

“Istoria națiunii noastre greu încercate stă mărturie că atunci când am fost solidari am trecut cu bine peste cele mai cumplite încercări. O putem face și acum.  Vaccinați-vă, purtați mască, evitați aglomerațiile, păstrați distanța socială cât mai mult timp posibil! Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”, a conchis Klaus Iohannis.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Potrivit experților de la nivel național și european, accesul la medicamentele inovatoare pentru pacienții români care suferă de boli rare poate fi îmbunătățit în următorii ani, pentru că România are pentru prima dată șansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, să contribuie la revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane, regulament care a fost implementat în urmă cu 20 de ani.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la accesul pacienților români la medicamentele orfane și de uz pediatric, dar și despre rolul României în viitoarele negocieri la nivel european pentru revizuirea Regulamentului privind medicamentele orfane.

Reamintim că Pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Rolul României și al experților români în negocierile purtate de instituțiile europene

Acest regulament vechi de mai bine de 20 de ani va fi reevaluat, iar România este pentru prima dată când, în calitate de stat membru al UE, va participa la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Revizuirea legislației UE urmărește lipsurile identificate prin evaluare cu privire la produse și dezvoltarea acestora, destinate nevoilor specifice ale copiilor și pacienților cu boli rare; accesul timpuriu la tratament pentru aceste grupe și îmbunătățirea procedurilor de avizare și reducerea inechităților de acces.

În context mai larg, Comisia Europeană a lansat o altă consultare publică în 28 septembrie, care se va încheia în 21 decembrie 2021, despre reforma cadrului general al politicii medicamentelor, ca parte a rezilienței sectorului farmaceutic UE. Astfel, Reprezentanța permanentă a României pe lângă UE invită actorii cheie din România să participe și să se implice și, cel mai important, să-și facă vocea auzită la nivel european.

Ce urmează după ce Comisia Europeană va prezenta actul legislativ

Odată ce Comisia Europeană va prezenta public actul legislativ, Consiliul UE și Parlamentul vor demara dezbaterile pe marginea acestuia (co-decizie). Președinția franceză care va fi la conducerea Consiliului în primul semestru al anului viitor, va pune pe agenda de lucru propunerea în vederea identificării unui compromis cu majoritatea calificată a UE 27, iar Parlamentul în paralel își va vota poziția în primă lectură, inițial în comisia de specialitate ENVI și, ulterior, în plenul Parlamentului European.

Când Consiliul va ajunge la un acord va demara negocierile cu Parlamentul European, așa numitele triloguri, iar după mai multe rânduri de negocieri se va ajunge la un acord politic între cei doi colegislatori. Odată încheiat acordul, regulamentul va fi adoptat, urmând a intra în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al UE cu efecte juridice imediate, dacă nu vor exista perioade tranzitorii și dacă va fi un regulament și nu o directivă. De la momentul încheierii consultării publice și până la publicarea actului, Statele Membre, Consiliul și Parlamentul nu pot influența actul legislativ, acesta fiind în expectativă și pregătire pentru adoptarea de către Comisie.

România va participa, pentru prima dată, la procesul legislativ în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului și ulterior la negocierile dintre Consiliu și Parlament prin transmiterea de poziții succesive în cadrul negocierilor asupra actului legislativ, în funcție de interesele naționale în materie.

Negocierile dintre statele membre la nivelul Consiliului se poartă între statele membre pe trei niveluri: la nivel tehnic, de experți ai statelor membre în grupurile de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale; la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre (COREPER) și la nivel ministerial, Consiliul EPSCO (componenta de sănătate).

Pe lângă participarea la consultările publice, România va avea o nouă șansă de a participa, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică.

De asemenea, România își va aduce totodată contribuția în cadrul inițiativei „o Strategie Farmaceutică europeană” și va susține asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din România și din cadrul Uniunii Europene.