Raportul anual al NATO, prezentat joi de către secretarul general Jens Stoltenberg, arată că sprijinul public pentru alianța transatlantică este extrem de puternic, cu țări precum România, SUA, Canada sau Polonia unde peste 81% dintre cetățeni consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună. De asemenea, România se situează între primele patru țări NATO unde cetățenii (79%) ar vota în cel mai favorabil procent pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianței, datele acestui sondaj fiind cu atât mai relevante în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.
Alianța Nord-Atlantică a publicat joi, cu ocazia raportului anual de activitate, un nou sondaj privind susținerea publică a cetățenilor din statele aliate față de NATO, iar România, care a împlinit în aceste zile vârsta “majoratului” ca membru NATO, se află între primele patru state membre ai căror cetățeni care susțin această apartenență și în primii cinci aliați (69%) care sunt convinși că statutul de membru NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. Cifrele referitoare la țara noastră sunt similare cu cele din sondajul precedent, publicat anul trecut.
“81% din populația celor 30 de aliați NATO consideră că este important ca America de Nord și Europa să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună. Sondajul pe care l-am realizat anul trecut arată că o majoritate covârșitoare – 62% – ar vota pentru a rămâne în NATO. Doar 11 % dintre aceștia au declarat că ar vota pentru a ieși. De atunci, sondajele de opinie la nivel național au arătat o nouă creștere a sprijinului în acest an”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, în conferința de presă în care a prezentat raportul.
România, SUA și Marea Britanie, țările unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și ale relației transatlantice
Sprijinul pentru legătura transatlantică rămâne puternic. 81% dintre cetățeni consideră că colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate este importantă, față de 79% în 2020. Potrivit grilei de interpretare furnizate în infograficul raportului NATO, țările unde procentul de susținere este între 81% și 100% sunt Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, România, Estonia, Letonia, Ungaria, Croația și Albania.
România, în top 4 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO: 79% dintre români ar vota să rămână în NATO
Ca și în 2020, majoritatea cetățenilor ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a NATO în cadrul unui referendum (62%), cu doar 11% au declarat că ar vota pentru ca țara lor să părăsească Alianța.
În ceea ce privește România, țara noastră este între primele patru țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 79% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO, un procent în scădere față de 85% în 2019 și 80% în 2020.
La acest capitol, România este devansată doar de Albania (82%, față de 94% în 2020), Lituania (82%) și Polonia (84%, față de 82% în 2019).
Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Slovacia (46%), Franța (50%) și Muntenegru (50%), unde în jur de jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cetățeni ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței, o situație similară și cu sondajul precedent.
România, între primele cinci țări din NATO care consideră că apartenența euro-atlantică ne protejează de un atac inamic
Majoritatea cetățenilor aliați (53%) consideră în continuare că apartenența la NATO reduce probabilitatea unui atac din partea unei națiuni străine, doar 14% dintre aceștia fiind în dezacord cu această afirmație.
Tot referitor la România, sondajul arată că 69% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. Față de sondajul pentru anul 2020, nivelul de susținere față de această afirmație a scăzut cu un punct procentual.
Acest procent de 69% plasează România pe locul al cincilea, la egalitate cu Croația (69%) și fiind devansată de Lituania (76%), Albania (74%), Danemarca, Polonia (71%) și Portugalia (71%).
La polul opus sunt cetățenii din Statele Unite (42%, față de 51% în 2020) Muntenegru (46%, față de 45% în 2020) și Slovacia (48%).
România a marcat marți, 29 martie, 18 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 73 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
În 2022, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.
Astfel, la 18 ani de la aderarea României la NATO și după puțin peste o lună de zile de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.
La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice au sosit în România pentru misiuni aeriene.
Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.
