Atragerea de investiții străine în domenii cu valoare adăugată, cum e sectorul nuclear, vine în urma unor decizii guvernamentale care implică o diplomație economică etalată pe mai multe paliere, a declarat Rareș Burlacu, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), pentru caleaeuropeana.ro.
Totodată acesta consideră că „nu este nimic întâmplător că acest anunț al guvernului canadian vine la câteva zile după întrevederea dintre președintele Senatului, Nicolae Ciucă și președinta Senatului Canadei, Raymonde Gagné”, în cadrul căreia s-a pus accentul pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 ale centralei atomo-electrice de la Cernavodă.
De altfel, partea canadiană, care colaborează cu cea română în domeniul nuclear civil încă din anii 1970, și-a manifestat intenția de a se implica în dezvoltarea tehnologiei revoluționare a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), care se va cerceta în România.
Ministrul a mai afirmat că, prin susţinerea tuturor nivelurilor instituţionale ale statului român, există „toate premisele de a fi martori în 2031-2032 la punerea în funcţiune a acestor noi capacitaţi”.
De asemenean, Burduja a menționat că există şanse pentru repunerea în funcţiune a uzinei de apă grea cu sprijin canadian, un proiect demarat de ministrul Virgil Popescu, şi de a produce izotopi medicali pentru tratamentul cancerului, pentru o piaţă în continuă creştere.
Dezvoltarea cooperării nucleare cu partenerii euro-atlantici reprezintă o prioritate pentru liberali, în contextul în care una dintre ultimele acțiuni ale guvernului condus de Nicolae Ciucă a fost semnarea acordului de sprijin pentru construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Investițiile anunțate din partea Canadei survin după ce România a identificat interese similare și din partea Statelor Unite și Coreei de Sud. Amintim că la summitul COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la ceremonia de semnare a scrisorilor de intenție prin care SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
De altfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.
Pe lângă acestea, România și Franța au semnat în luna octombrie 2020, alături de foaia de parcurs privind Parteneriatul Strategic, o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
