Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al românilor, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Declarația sa vine în contextul în care vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat public primul bilanț structurat făcut vreodată asupra unui portofoliul-pilot de 22 de companii de stat.
„Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români. Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie”, a oferit detalii suplimentare premierul.
Potrivit acestuia, reforma companiilor de stat pornește de la principiul că „statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil”, adică „să știe ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie”, un prim pas pentru rezolvarea unei probleme care s-a amplificat în ani de zile.
Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a stabilit câteva direcții de acțiune pe baza acestei prime analize.
„Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei.
În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa”, a explicat prim-ministrul.
Companiile cu probleme, a continuat Ilie Bolojan, definind ce înseamnă acest lucru – companii care înregistrează pierderi, subvenții în creștere an de an precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM – „intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională.”
„Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an.
Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței”, a adăugat prim-ministrul.
Companiile care nu mai au viitor, a anunțat Bolojan, urmează să fie închise treptat și ordonat.
„Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici. Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăți anuale pentru active care există doar pe hârtie”, a arătat premierul.
Acesta a mai anunțat că, în paralel, „este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.”
„Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a continuat prim-ministrul.
Conform detaliilor oferite de vicepremierul Oana Gheorghiu, până pe 30 aprilie, memorandumul cu deciziile pentru cele 22 de companii intră în Guvern spre aprobare.
„Fiecare minister tutelar primește sarcini clare și termene ferme, legate de Jalonul 443 din PNRR. La fiecare trei luni, raportăm public ce s-a întâmplat și ce nu. Inacțiunea nu va mai putea fi îngropată în proceduri sau în ambiguități administrative. Metodologia acestui pilot se va extinde la întreg portofoliul de stat, central și local, în trei valuri, în funcție de urgență și de rolul fiecărei companii. Procesul de colectare și analiză a datelor va fi digitalizat integral, cu sprijinul STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru mai multă transparență față de cetățeni”, a mai spus Gheorghiu.
Guvernul urmează să lanseze în următoarele 30 de zile un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum”, a conchis prim-ministrul.
