Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o „dovadă în plus” că Europa trebuie „să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti”, a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva lui Vladimir Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.

Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a precizat că anunţul Gazprom, potrivit căruia compania îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână, „este motivat politic”. Ea a contestat argumentaţia companiei ruse, conform căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.

„Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă”, a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles.

Citiți și: Ministrul german al economiei îl acuză pe Vladimir Putin că „face un joc duplicitar” în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Uniunea Europeană este interesată să obţină livrări suplimentare de gaze naturale din Nigeria, într-un moment în care statele membre se pregătesc pentru o posibilă oprire a livrărilor de gaze ruseşti, a declarat sâmbătă Matthew Baldwin, director general adjunct al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, informează Reuters. 

Matthew Baldwin a mers în Lagos, oraș-port pe coastele Nigeriei, unde s-a întâlnit cu oficiali ai celui mai mare producător de petrol din Africa. Oficialul european a fost informat că Nigeria îşi îmbunătăţeşte securitatea în Delta Nigerului şi, de asemenea, intenţionează să redeschidă conducta Trans Niger, undeva după luna august, ceea ce ar putea însemna o creştere a exporturilor de gaze spre Europa.

Citiți și: UE își îndreaptă privirea spre Africa pentru a înlocui importurile de gaze rusești: Nigeria, Senegal şi Angola au un potențial nefolosit

Potrivit lui Matthew Baldwin, Uniunea Europeană importă din Nigeria aproximativ 14% din necesarul său total de gaze lichefiate şi există potenţialul pentru dublarea cifrei, scrie Digi24. 

Însă producţia de petrol şi gaze a Nigeriei este afectată de furturi şi vandalizarea conductelor, astfel că în prezent terminalul de export pe care compania Nigeria LNG Ltd. îl are pe insula Bonny operează la 60% din capacitate.

„Dacă vom putea ajunge undeva peste 80%, atunci ar putea fi cantităţi suplimentare de gaze lichefiate care ar putea fi disponibile pentru cargouri spot care să vină în Europa. Oficialii nigerieni ne-au spus să avem o nouă rundă de discuţii la finele lunii august, pentru că sunt încrezători că vor putea face progrese cu privire la acest subiect”, a spus Matthew Baldwin.

Compania Nigeria NLG este deţinută de grupul petrolier NNPC Ltd, unde acţionari sunt statul nigerian, precum şi giganţii occidentali Shell, TotalEnergies şi Eni.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Propunerea Uniunii Europene care vizează reducerea consumului de gaze cu 15% până în primăvara anului viitor, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă acestea vor aproba planul, informează Reuters.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

La o reuniune a diplomaţilor din statele membre UE, desfășurată miercuri, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la această propunere, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu. Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să facă asta înainte ca statele membre să-și exprime poziţia și, eventual, un drept de veto.

„Statele membre își doresc să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză. Nu sunt foarte dornice să cedeze acest lucru Comisiei”, a declarat un oficial UE.

Conform propunerii, Comisia Europeană ar urma să consulte Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.

Diplomații naționali o vor discuta vineri, urmând ca miniștrii energiei să o aprobe în cadrul unei reuniuni de urgență care va avea loc marți. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie să fie aprobată de o majoritate consolidată din cel puțin 15 țări ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.