Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat miercuri Europa să nu încerce să se descurce singură în domeniul apărării, după ce comentariile lui Donald Trump au provocat o nouă dezbatere cu privire la faptul dacă continentul poate continua să se bazeze pe protecția din partea Statelor Unite.
“Uniunea Europeană nu poate apăra Europa. Optzeci la sută din cheltuielile de apărare ale NATO provin de la aliații NATO din afara UE“, a declarat Stoltenberg, secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, într-un interviu acordat Reuters.
Stoltenberg a declarat că este clar că securitatea Europei depinde nu doar de Europa, ci și de alți membri NATO, precum Statele Unite, Canada, Turcia, Norvegia și Islanda.
“Dacă vă uitați doar pe hartă, este evident că toate aceste țări, aliați din afara UE, sunt vitale pentru protecția Europei”, a spus el.
El a adăugat că “orice încercare de a deconecta Europa de America de Nord va diviza, de asemenea, Europa”.
Multe națiuni europene, în special din Europa de Est, consideră că SUA sunt principalul garant al securității lor și s-ar opune oricărei acțiuni de schimbare a acestui lucru.
Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un nou context tensionat legat de cheltuielile pentru apărare, generat și de războiul Rusiei în Ucraina, dar și de afirmațiile alarmante și dezangajate ale lui Donald Trump, candidat pentru un nou mandat la Casa Albă. Între cei 18 aliați se regăsește și România, în contextul în care Bucureștiul a alocat încă din 2017 un procent de 2% din PIB pentru apărare, iar în 2023, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, acest procent a crescut la 2,5%/ anual. De asemenea, în premieră după anul 1992, Germania va aloca anul acesta 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, cu cancelarul Scholz anunțând că Berlinul va avea cel mai mare buget militar din Europa.
Trump a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Aflat în competiție cu Trump pentru un nou mandat la Casa Albă, preşedintele Joe Biden a denunţat afirmaţiile “îngrijorătoare şi periculoase” ale celui pe care l-a etichetat drept unul dintre “lacheii” președintelui rus Vladimir Putin. De asemenea, aceste afirmații au declanșat o serie de reacții în Europa.
Pe fondul consternării aliaților, într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat într-un comunicat de presă la afirmațiile lui Trump, spunând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”. La rândul său, președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reacționat subliniind că NATO nu poate fi o “alianţă a la carte” a cărei funcționare să depindă de “starea de spirit” a liderului SUA. “Ea există sau nu există”, a atenționat Borrell.
Declarațiile lui Trump s-au lovit și de un front unit al Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia.
Nimeni nu ar trebui să facă comerț sau să se joace cu securitatea Europei, a apreciat și cancelarul german Olaf Scholz, luni, la Berlin, într-o conferință de presă cu premierul polonez Donald Tusk. “Filosofia UE și a NATO” este “toți pentru unul și unul pentru toți!”, i-a răspuns Tusk lui Trump, de la Paris, în vreme ce președintele Emmanuel Macron Macron a pledat pentru un pilon european al Alianței Nord-Atlantice.
În același timp, miniștrii de externe din Germania, Polonia și Franța s-au întâlnit luni în apropiere de Paris, Annalena Baerbock, Radosław Sikorski și Stéphane Séjourné sperând să ofere un imbold așa-numitului ”Triunghi de la Weimar”, un forum important pentru coordonarea cu privire la problemele europene și transfrontaliere. Cei trei șefi ai diplomațiilor franceză, germană și polonă au apreciat că Europa are nevoie de o “a doua asigurare de viaţă”, în plus faţă de NATO, care nu este “un contract cu o companie de securitate”.
