Negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE 2028-2034, Siegfried Mureșan, a cerut vineri reprezentanților României în Consiliul UE și în Consiliul European să apere în negocierile privind viitorul buget european rezultatele obținute până acum de Parlamentul European, inclusiv creșterea fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune, și a prezentat cele trei noi surse de venit propriu propuse de legislativul european.
Declarațiile au fost făcute la București, la evenimentul dedicat viitorului politicii de coeziune, organizat de Grupul de lucru pentru bugete al Partidului Popular European din Parlamentul European. Evenimentul a fost deschis, alături de Mureșan, de co-liderii delegației române din grupul PPE, Daniel Buda și Iuliu Winkler, și a reunit europarlamentari ai Grupului PPE, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, aleși locali și reprezentanți ai autorităților din România, dar și reprezentanți ai societății civile.
Mureșan a subliniat că poziția Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE prevede un buget mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene și alocări mai consistente pentru principalele politici tradiționale.
„Lucrând împreună cu colegii din Comitetul European al Regiunilor, am reușit să impunem poziția Parlamentului European pe viitorul buget al Uniunii Europene cu 10% mai mare decât proiectul de buget făcut inițial de Comisia Europeană”, a spus Mureșan, într-o declarație de presă alături de Sari Rautio, președinta Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor.
Propunere de 66 de miliarde de euro care să fie alocate României în viitorul cadru financiar multianual
Potrivit acestuia, poziția Parlamentului European ar însemna pentru România o creștere a fondurilor de la 60 la 66 de miliarde de euro.
„Pentru România, asta înseamnă o creștere a fondurilor de la 60 la 66 de miliarde de euro”, a afirmat eurodeputatul, referindu-se la alocarea inițială propusă de Comisia Europeană în dreptul României, respectiv 60 de miliarde de euro, și creșterea de 10% avansată de eurodeputați.
Mureșan a precizat că, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, poziția Parlamentului European prevede o creștere cu 47% a fondurilor pentru fermieri și cu 35% a fondurilor pentru politica de coeziune.
„Ca atare, în poziția Parlamentului European, toți banii sunt alocați. Asta înseamnă că poziția Parlamentului European, față de poziția inițială a Comisiei Europene, înseamnă plus 47% fonduri pentru fermieri, plus 35% fonduri pentru politica de coeziune. Repet, o politică de coeziune nouă, modernă, în care să investim conform noilor priorități”, a declarat el.
În acest context, europarlamentarul, care este și vicepreședinte al Partidului Popular European, a transmis un mesaj direct viitorului Guvern și reprezentanților României în Consiliul UE, cerându-le să susțină rezultatele obținute în Parlamentul European.
„Sper că cei care reprezintă România în Consiliu, viitorul guvern și în Consiliul European, să reușească să apere lucrurile pe care noi, împreună, reprezentanții regiunilor și noi în Parlamentul European, am reușit să le obținem”, a spus Mureșan.
Siegfried Mureșan cere statelor membre să aprobe noi surse de venit la bugetul UE
O altă temă centrală a intervenției sale a fost identificarea unor noi surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene. Mureșan a susținut că majorarea bugetului nu poate fi realizată în principal prin creșterea contribuțiilor statelor membre, în condițiile în care acestea au nevoie să își consolideze bugetele și să își reducă deficitele.
„Ca atare, posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit, iar noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens”, a afirmat eurodeputatul.
Prima propunere este o sursă de venit bazată pe impozitarea marilor companii tehnologice.
„O sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt dintre cele mai mari companii ale lumii, ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană”, a spus Mureșan.
A doua propunere vizează taxarea pariurilor și a jocurilor de noroc online, iar a treia, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede.
„Deci, surse proprii de venit de la giganți tehnologici, unul la mână, doi la mână, o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online și, trei la mână, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede”, a explicat vicepreședintele grupului PPE.
Mureșan a indicat impozitarea giganților tehnologici drept cea mai importantă dintre cele trei propuneri și a legat introducerea acestei surse de venit de capacitatea UE de a-și finanța propriile priorități.
„Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali, este cea mai importantă și, repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre.”
Eurodeputatul a argumentat că viitorul buget european trebuie să răspundă atât priorităților noi ale Uniunii — securitate, apărare și competitivitate — cât și politicilor tradiționale, precum agricultura și coeziunea.
„Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar ce este important este ca la prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură, fondurile să fie apărate și securizate, iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, a spus Mureșan.
Reducerea bugetului UE – o greșeală
El a susținut că un buget european mai mare este necesar în condițiile în care Uniunea se confruntă cu mai multe provocări și are nevoie de resurse pentru a putea acționa la nivel european.
„O reducere a bugetului ar fi o greșeală, fiindcă provocările cu care ne confruntăm nu ar dispărea. Și ele ar trebui rezolvate la nivel național și sunt convins că rezolvarea lor la nivel național va fi mai dificilă și, la finalul zilei, dacă 27 de state membre alocă bani de 27 de ori, divergent, separat, sunt convins că la final va fi și mai scump decât dacă facem lucrurile împreună la nivel european”, a subliniat negociatorul-șef al Parlamentului.
Mureșan a legat totodată politica de coeziune de noile priorități europene, susținând că fondurile pot contribui inclusiv la securitate și competitivitate prin investiții cu utilizare duală, în infrastructură și mobilitate militară.
„Politica de coeziune ne poate ajuta să fim mai puternici în aceste domenii”, a spus el, referindu-se la securitate, apărare și competitivitate.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 60% față de actuala perioadă bugetară de șapte ani. Grupul statelor considerate „frugale”, care sunt contribuabili neți la bugetul UE, au adresat o scrisoare președinției irlandeze a Consiliului UE, intensificându-și eforturile pentru diminuarea anvelopei bugetului pe termen lung al UE post-2027. În același timp, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, a transmis o declarație comună privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, cu președintele Nicușor Dan solicitând menținerea unei finanțări puternice pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
