România a obținut joi aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, a anunțat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, precizând că România ar urma să încaseze încă 10,7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.

„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ aceeași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise). 

Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate.

Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.

În cadrul reuniunii ECOFIN au mai fost aprobate planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei.

Pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, printre care reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității.

Reforma vamală europeană

Miniștrii de finanțe au ajuns azi la un acord în ceea ce privește propunerea de regulament privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale.

România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.

Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (ETD)

Un alt dosar important aflat pe agenda ECOFIN a vizat revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”.

Miniştrii de finanțe europeni au salutat eforturile Președinției daneze de a avansa negocierile pe un dosar complex, din discuţii rezultând că textul actual necesită în continuare ajustări pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.

Prin angajamentele asumate prin PNRR, România și-a asumat reforma pensiilor magistraților, însă blocarea acestui proces chiar de către magistrați ne costă 231 milioane de euro, a declarat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Oana Gheorghiu a declarat ceva ce este absolut evident pentru toată lumea: România nu își mai permite să plătească pensii speciale. Oricât de greu de acceptat ar fi acest lucru de către magistrați, trebuie să reașezăm sistemul public de pensii astfel încât el să devină echitabil pentru toți. Prim-ministrul Ilie Bolojan și toți colegii din guvern au absolut toată reverența pentru magistrați și pentru munca extrem de dificilă pe care o fac zi de zi”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook.

Citiți și Nicușor Dan, după decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților: Va fi redactat un nou text de lege. Toate partidele din coaliție și-au asumat corectarea unei prevederi anormale

Ministrul a subliniat că același respect se îndreaptă și către doctori și asistenți medicali, profesori și educatori, pompieri și polițiști, evidențiind faptul că fiecare dintre aceste profesii are un rol esențial în buna funcționare a statului, la fel ca multe alte categorii profesionale.

„Pentru declarațiile sale, Oana Gheorghiu s-a ales cu plângere penală din partea Consiliului Suprem al Magistraturii – pentru incitare la ură și discriminare. Vreau să fiu cât se poate de clar: dacă a spune ce e drept și just pentru fiecare român este interpretat de către o parte dintre magistrați ca fiind incitare la ură, atunci doresc să mă auto-denunț. Sunt solidar cu Oana Gheorghiu și îi mulțumesc public pentru curajul de a spune cu fermitate lucrurile pe care majoritatea politicienilor oportuniști din România nu îndrăznesc nici măcar să le șoptească”, a adăugat Dragoș Pîslaru. 

El a amintit că, prin angajamentele asumate prin PNRR, România și-a asumat reforma pensiilor magistraților, iar „blocarea acestui proces tocmai de către magistrați ne costă 231 milioane de euro”.

„Își permite România să piardă acești bani europeni? Îsi permite România un sistem de pensii generos doar pentru unii și foarte costisitor pentru cei mulți? Cu siguranță că nu și cu atât mai puțin acum. Continuăm reforma statului”, a concluzionat ministrul. 

Comisia Europeană a aprobat în luna octombrie varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că luni a avut o ședință de lucru cu colegi din mai multe ministere în vederea pregătirii unei noi cereri de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR, cerere care ar urma să fie depusă până la finalul lunii noiembrie.

“Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a scris Bolojan, luni seară, pe pagina sa de Facebook.

El a mai subliniat că “sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi, guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”.

Banii vor finanța lucrări de infrastructură mare, spitale, școli în curs de reabilitare, a precizat premierul. 

Comisia Europeană a aprobat în luna octombrie varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde în granturi și 7,84 miliarde în împrumuturi.