Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a arătat că România se află într-o situație absolut paradoxală, în care încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4% cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent, dar, în același timp, stă pe un munte de bani, informează Agerpres.
„Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiția României de a-și găsi locul firesc în Europa prin forța propriului capital (…) România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3% și încearcă să termine anul acesta cu 8,4%, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent”, a arătat Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a evidențiat, în același timp, că țara noastră „stă pe un munte de bani europeni și, în acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun Agricultura și Dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor, în 31 august”.
„Cumva, acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni și banii naționali, gândiți în mod diferit. Legat de perioada următoare, matematic, dacă bineînțeles lucrurile se întâmplă așa cum sunt acum planificate, România ar urma să poată absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe Coeziune. Cam aici ajungem anul acesta… Suntem la 4,6 – 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune”, a menționat Pîslaru, la conferința CursDeGuvernare.
Acesta a prezentat și un stadiu al nivelului de absorbție a fondurilor europene.
Astfel, din totalul de 31 de miliarde de euro nerambursabili la dispoziție, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde până acum, iar pe baza unor calcule matematice elementare, undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să poată fi absorbiți până la sfârșitul anului viitor.
Dragoș Pîslaru a explicat că „acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție: 8,6 miliarde a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016… de fiecare dată la sfârșitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam toate lucrurile ca să ne iasă absorbția”.
