Aderarea Ucrainei la NATO este susţinută de un procentaj record de 83% din cetăţeni, arată un sondaj de opinie preluat luni de Reuters și citat de Agerpres.
Potrivit institutului Rating Group din Kiev, sondajul a fost realizat în 1 şi 2 octombrie pe un eşantion de 2.000 de persoane, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat vineri cererea oficială de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică.
Conform Rating Group, procentajul este cel mai ridicat înregistrat vreodată la un sondaj pe această temă în Ucraina; doar 4% din cei care au răspuns s-au declarat împotrivă, iar 9% au spus că nu ar vota la un referendum pe această temă.
În noiembrie anul trecut, doar 55% din ucraineni erau favorabili intrării în NATO, iar în iunie anul acesta, procentajul era cu 7% mai mic decât în prezent.
Reuters apreciază că este evidentă schimbarea opiniei publice după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.
Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.
În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.
Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.
În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.
Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.
