Peste două treimi dintre cetățenii români sunt de acord că existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe, relevă un sondaj INSCOP dat publicității joi, însă tendința acestei percepții este în scădere cu 7% față de lunile precedente.
Conform sursei citate, 68,1% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. La aceeași întrebare, 73,8% dintre români au răspuns afirmativ la sondajul din luna iunie și 75,4% în luna martie.
În același timp, în sondajul prezent, 24,9% își exprimă dezacordul, față de 20,3% în iunie și 20% în martie.
7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Potrivit analizei socio-demografice, și-au exprimat acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales tinerii sub 30 de ani și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, în timp ce părerea contrarie se regăsește mai ales în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și al gulerelor gri.
Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.
La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005.
Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.
Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.
În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit MAE, dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect transatlantic de primă importanță, fiind, totodată, o reconfirmare a voinței colective aliate de a consolida apărarea comună și demersurile de adaptare continuă la realitățile mediului internațional de securitate. Sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv, vizează amenințări din afara spațiului euro-atlantic și reflectă atât contribuția majoră a SUA la securitatea europeană, cât și determinarea României de a sprijini consolidarea securității Aliate, fiind în același timp una din componentele esențiale ale apărării colective a NATO și un element cheie al relației transatlantice.
În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.
