Connect with us

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rachete Patriot: SUA și NATO sunt mai sigure grație angajamentului României față de apărarea aeriană, afirmă ambasadoarea Statelor Unite

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri, a declarat marți ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, după ce Statele Unite au aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete Patriot în variantă modernizată pentru a înlocui sistemul de apărare aeriană donat Ucrainei de către România și va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup țări aliate.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unei unități de tragere MIM-104 PATRIOT. Sistemul MIM-104 PATRIOT include un set radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903, a transmis și Ambasada SUA într-un comunicat.

Această unitate de tragere va înlocui sistemul pe care România l-a furnizat Ucrainei în septembrie 2024. PATRIOT poate detecta și doborî o gamă largă de amenințări cu rachete balistice și aeropurtate, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.

Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a alianței NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri. Statele Unite apreciază sprijinul continuu pe care România l-a acordat Ucrainei, incluzând donarea unui sistem Patriot pentru a sprijini apărarea Ucrainei”, a declarat, în context, ambasadoarea Kathleen Kavalec.

Având un cost estimat de 262 de milioane de dolari, sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor granturi de la un grup de donatori NATO.

 

Continue Reading

NATO

70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare

Published

on

© NATO

Germania a marcat luni, la sediul NATO din Bruxelles, 70 de ani de la aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, evenimentul solemn fiind celebrat printr-o ceremonie oficială la care au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Ceremonia a început într-o atmosferă solemnă, acompaniată de fanfara militară a Bundeswehr-ului, care a interpretat marșul “Viribus Unitis” – “Cu forțe unite”, o expresie care reflectă în mod simbolic spiritul Alianței Nord-Atlantice.

Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța acestei devize pentru NATO în prezent. “Suntem 32 de națiuni unite în angajamentul nostru de a proteja toți cetățenii noștri”, a spus el.

În discursul său, Rutte a rememorat momentele istorice cheie ale implicării Germaniei în NATO: de la aderarea din 1955, într-o Europă încă marcată de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, la rolul de lider pe care Germania și l-a asumat în cadrul Alianței în deceniile ce au urmat.

Germania a fost în centrul apărării colective a NATO în timpul Războiului Rece. După reunificare, a promovat construcția de punți și integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est în Alianță”, a declarat Mark Rutte.

La doar un deceniu după cel mai devastator conflict din istoria modernă, Germania de Vest devenea al 15-lea membru al NATO, în contextul consolidării frontului vestic împotriva amenințării sovietice. Aderarea a reprezentat un pas fundamental în integrarea europeană și o reafirmare a angajamentului german pentru pace și cooperare internațională.

În deceniile care au urmat, Germania s-a transformat într-un pilon esențial al securității euro-atlantice. De la participarea la misiuni NATO în Balcani și Afganistan, la angajamentele actuale în Europa de Est și în Marea Baltică, contribuțiile Berlinului au fost decisive.

Astăzi, Germania are trupe desfășurate în partea estică a Alianței, avioane de luptă care patrulează cerul baltic și nave care protejează liniile de aprovizionare și infrastructura critică din Marea Baltică”, a subliniat secretarul general.

În actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Germania a devenit cel mai mare contributor european de ajutor militar pentru Kiev.

Secretarul general Rutte a evidențiat că sprijinul oferit de Berlin ajută Ucraina să reziste și să lupte pentru un viitor liber și suveran. “O Ucraină puternică este cea mai bună garanție pentru o pace justă și durabilă”, a insistat el.

Mai mult decât atât, Germania a realizat progrese semnificative în privința angajamentelor bugetare pentru apărare. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania alocă 2% din PIB-ul său pentru apărare, în conformitate cu obiectivele stabilite de NATO.

“Parlamentul german a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Aceasta este o demonstrație remarcabilă de leadership și responsabilitate într-o perioadă marcată de pericole tot mai mari”, a declarat Mark Rutte.

În discursul său emoționant, Mark Rutte a amintit cum, în perioada fondării NATO, ideea era de a “ține Germania la pământ” – o formulare celebră a primului secretar general al Alianței, Lord Ismay.

“A fost o vreme când NATO dorea “să îi țină pe germani la pământ”, după cum a spus, în mod celebru, primul secretar general al NATO. Acum nu mai este așa… Germanii s-au ridicat. Este exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare”, a adăugat el.

“Germania poate conta pe sprijinul a 31 de aliați și prieteni. Și noi putem conta pe Germania”, a încheiat Rutte.

După ceremoniile de la sediul NATO, Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier a efectuat o vizită oficială la Palatul Laeken, unde s-a întâlnit cu Regele Philippe al Belgiei. Această întrevedere simbolică a evidențiat nu doar legăturile strânse dintre Germania și Belgia, ci și importanța cooperării europene într-un context internațional complex.

Discuțiile au vizat atât cooperarea bilaterală, cât și provocările regionale și globale actuale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și consolidarea securității europene.

Continue Reading

NATO

Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că ”Rusia este amenințarea pe termen lung”, subliniază Mark Rutte

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat poziția comună a alianței cu privire la Rusia, pe care a calificat-o drept ”o amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice, informează The Kyiv Independent și Reuters.

Acesta a susținut declarațiile în urma unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, pe fondul intensificării eforturilor SUA de a ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

”Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este amenințarea pe termen lung la adresa teritoriului NATO – la adresa întregului teritoriu euro-atlantic”, a declarat Rutte reporterilor în fața Casei Albe, în contextul în care, în aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a amenințat că Rusia ar putea utiliza ”măsuri asimetrice”, inclusiv arme nucleare, împotriva Europei ca răspuns la ”acțiuni neprietenoase”.

Rutte a recunoscut eforturile Ucrainei de a ajunge la un acord de pace și a cerut Moscovei să depună eforturi, de asemenea, în această direcție.

”Ucrainenii joacă cu adevărat cartea, iar eu cred că mingea este în mod clar în terenul Rusiei acum”, a continuat secretarul general al NATO.

Președintele american Donald Trump a dat asigurări joi că Statele Unite fac “presiuni puternice” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, apreciind că Moscova ar face “o concesie destul de mare” acceptând să nu controleze întreaga țară.

Tot joi, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat încă o dată că Ucraina, în comparație cu Rusia, a fost de acord cu solicitarea președintelui american Donald Trump de încetare necondiționată a focului și a reiterat apelul la adresa aliaților de a pune o ”presiune puternică asupra Rusiei”

Rusia a bombardat Kievul joi dimineață, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru respingerea unei propuneri de acord de pace care ar recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, informează Politico Europe.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că peste 70 de persoane au fost rănite în atac și cel puțin 42 au fost spitalizate, inclusiv șase copii.

Uniunea Europeană, prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a condamnat în termeni duri atacul Kremlinului asupra Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA12 minutes ago

Comisia Europeană va prezenta propuneri pentru ca ”oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să aleagă Europa” și pentru a descătușa potențialul excepțional al pieței unice europene

COMISIA EUROPEANA15 minutes ago

Comisia Europeană mobilizează 910 milioane de euro pentru a stimula apărarea europeană și a elimina lacunele în materie de capabilități

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Zelenski pledează pentru mai multă cooperare în domeniul securității: „Rusia este încă aproape și nu vedem nicio schimbare reală în comportamentul său”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Turcia și Italia continuă să își consolideze cooperarea în domeniul industriei de apărare prin noi proiecte, fixând un nou obiectiv anual privind schimburile comerciale

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski refuză concesiile teritoriale către Rusia în schimbul păcii, iar SUA amenință cu retragerea din negocieri dacă părțile nu vin cu „propuneri concrete”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

UE are nevoie de autonomie în domeniul apărării, în contextul în care SUA își reorientează atenția spre alte regiuni, subliniază președintele Consiliului European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Franța acuză Gruparea de hackeri ruși APT28 pentru un modus operandi de ofensivă cibernetică care a vizat mai multe entități franceze

U.E.3 hours ago

Manfred Weber, reales președinte al PPE: Suntem inima care bate a Europei și trebuie să scriem un nou program politic general de centru-dreapta

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

UE nu exclude o decuplare între Chișinău și Kiev în procesul de aderare la UE din cauza obiecțiilor Ungariei privind Ucraina: R. Moldova, un “elev model” care ar putea adera până în 2029

ROMÂNIA4 hours ago

Ilie Bolojan: Spania și Turcia au devenit parteneri strategici ai Inițiativei celor Trei Mări, iar Albania și Muntenegru membri asociați

ROMÂNIA6 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO1 week ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA3 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA3 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA4 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending