Connect with us

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din cele de 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice începe marţi, la Bucureşti, fiind primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, și prima astfel de ministerială găzduită de România de la aderarea de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Rusia era reprezentată de președintele Vladimir Putin, iar Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță.

În preambulul reuniunii, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avut luni consultări politice cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, care va găzdui evenimentul în numele României.

“Aici, la București, miniștrii de externe ai NATO vor aborda modalitățile de intensificare a sprijinului nostru pentru Ucraina, precum și pentru alți parteneri care se confruntă cu presiunea rusă – Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. În calitate de vecin al Ucrainei, România s-a dovedit o gazdă generoasă pentru peste 1,5 milioane de refugiați. Ajutați la exportul a milioane de tone de cereale ucrainene pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale și oferiți asistență militară semnificativă Ucrainei. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Acest lucru ar arăta liderilor autoritari din întreaga lume că își pot atinge obiectivele prin utilizarea forței militare. Și ar face din lume un loc mai periculos pentru noi toți. Așadar, este în interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”, a declarat Stoltenberg, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

 

Potrivit înaltului oficial aliat, preşedintele rus Vladimir Putin “încearcă să folosească iarna ca pe o armă” în războiul împotriva Ucrainei. Astfel, Stoltenberg a menţionat că se aşteaptă ca unul dintre mesajele reuniunii să fie necesitatea de a spori furnizarea de sisteme antiaeriene.

“Aliaţii NATO au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare antiaeriană. Se furnizează asemenea sisteme, care pot face faţă ameninţărilor puse de diverse tipuri de drone, dar şi rachete balistice, rachete de croazieră. Mă aştept ca unul dintre mesajele de la ministeriala de externe de la Bucureşti, de aici, va fi necesitatea de a spori şi mai mult furnizarea de sisteme antiaeriene, dar şi de piese de schimb, pregătire şi muniţie, pentru diversele sisteme antiaeriene, pentru ca să ajutăm Ucraina să se apere împotriva acestui tip groaznic de război”, a spus Jens Stoltenberg.

Totodată, întrunirea de la București este prima reuniune a NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuții aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid și pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie. De asemenea, președintele Klaus Iohannis se va adresa miniștrilor de externe aliați.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova, pentru prima oară la o astfel de reuniune, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Prima zi a reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Conform MAE, marţi vor avea loc două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului afacerilor externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei.

Ministeriala va continua miercuri cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii de externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Discuțiile miniștrilor de externe din statele membre NATO, alături de omologii din statele partenere și invitate, vor avea în vedere măsurile de întărire a apărării și descurajării pe Flancul Estic al NATO în contextul războiului ilegal de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea amenințărilor din registrul hibrid, discutarea modalităților pentru gestionarea provocărilor pe termen lung generate de acțiunile Chinei, consolidarea rezilienței comunității euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic. De asemenea, va fi abordată continuarea susținerii pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova, Georgiei și Bosniei și Herțegovinei. Totodată, reuniunea va oferi oportunitatea evaluării strategice a provocărilor globale la adresa securității Alianței, ce decurg inclusiv din dependența față de state care nu împărtășesc aceleași valori cu cele aliate, pe agendă figurând și raportarea NATO la China.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, mulţumind totodată României pentru sprijinul acordat în acest demers.

“În ce priveşte Finlanda şi Suedia, toți aliații au luat o decizie istorică atunci când am convenit, la summitul de la Madrid din iunie, să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Am semnat, de asemenea, protocoalele de aderare. 28 din ţările membre au ratificat deja aceste protocoale de aderare, prin parlamentele naţionale, printre care și România. Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României de a avea Finlanda și Suedia ca membri. Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica”, a declarat secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Comentariile sale au venit pe fondul faptului că două state aliate, Ungaria și Turcia, amână ratificarea protocoalelor de aderare. La Budapesta, guvernul lui Viktor Orban a anunțat că a amânat un vot în Parlament pentru prima parte a anului viitor, în vreme ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, va avea o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Suedia la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București pentru a soluționa dosarele de interes bilateral, îndeosebi nemulțumirile Turciei cu privire interdicția statelor scandinave de a exporta arme către Ankara sau găzduirea unor organizații pe care Turcia le consideră teroriste.

Într-o nouă pledoarie pentru o decizie de ratificare din partea Ungariei și Turciei, Jens Stoltenberg a spus că a avea Finlanda și Suedia ca membri ai NATO va fi important pentru Finlanda și Suedia, dar va fi important și pentru întreaga Alianță.

“Va consolida NATO, deoarece Finlanda și Suedia au capacități militare de vârf, bine pregătite și bine echipate. De asemenea, ele sunt importante pentru nord și pentru nordul mare, iar Atlanticul de Nord este important pentru legătura dintre America de Nord și Europa, care este coloana vertebrală a NATO. Și apoi cred că, dacă ne uităm la hartă, ne-am dat seama cu toții că abilitatea noastră de a consolida flancul estic, în special țările baltice, dar și Polonia, țările baltice, este foarte mult întărită de faptul că avem Finlanda și Suedia ca membri cu drepturi depline. Așadar, este bine pentru Finlanda și Suedia, este bine pentru NATO și este bine pentru legătura transatlantică să le avem ca membri cu drepturi depline”, a conchis el.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, invocând preocupări de securitate legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și de alte grupuri, precum și din cauza interdicției statelor nordice de a exporta arme.

Astfel, liderii Turciei, Finlandei și Suediei au semnat un memorandum în iunie, la summitul NATO de la Madrid, pentru a deschide calea pentru ca cele două țări să abordeze preocupările turcești privind terorismul și exporturile de arme. În același context, liderii euro-atlantici au invitat Finlanda și Suedia să devină state membre ale NATO, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.

Între timp, 28 de state membre aliate au ratificat aderarea celor două țări la NATO, dar Turcia – împreună cu Ungaria – nu a aprobat aderarea celor două state scandinave. Recent, atât Finlanda, cât și Suedia, au făcut apel către Budapesta și Ankara să ratifice protocoalele de aderare la Alianță. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia a apreciat măsurile luate din timp de Alinață pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

Oficialul NATO se află în vizită la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Alianței.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a amintit de desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane – celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională – , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

La rândul său, secretarul general Jens Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB.

Acesta a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending