Marea Britanie va trimite un distrugător şi o fregată antisubmarin în Marea Neagră, în contextul noilor tensiuni din regiune dintre Rusia şi Ucraina, iar concomitent Marina militară a Regatului Unit va menţine în stare de alertă avioane de luptă F-35 şi elicoptere Merlin specializate în lupta antisubmarin, prezente pe portavionul HMS Queen Elizabeth, aflat în Marea Mediterană, informează publicaţia Sunday Times, citată de Reuters.

Trimiterea celor două nave militare în Marea Neagră reprezintă un semn al solidarităţii cu Ucraina şi aliaţii NATO ai Marii Britanii, au declarat surse militare pentru Sunday Times, precizează Digi24.

Distrugătorul Tip 45, înarmat cu rachete antiaeriene, şi fregata Tip 23 vor părăsi grupul de luptă al portavionului HMS Queen Elizabeth desfăşurat în Marea Mediterană şi se vor îndrepta spre stâmtoarea Bosfor pentru a ajunge în luna mai în Marea Neagră, conform Reuters.

Avioanele F-35 B, cu decolare şi aterizare pe verticală, şi elicopterele antisubmarin vor fi pregătite pentru a sprijini, la nevoie, navele Royal Navy din Marea Neagră, în condiţiile în care accesul portavioanelor în Marea Neagră este interzis conform convenţiei de la Montreux.

Recent, Rusia a anunţat trimiterea a 15 nave din Marea Caspică în Marea Neagră, pentru manevere manevre militare. Ministerul rus al Apărării a anunţat că anumite zone maritime din Crimeea vor fi închise mai multe luni din cauza acestor exerciţii navale.

Desfăşurarea de nave militare ale Royal Navy în Marea Neagră vine după ce SUA au decis să anuleze trimiterea în regiune a două nave de război, în contextul recentelor tensiuni din estul Ucrainei.

Mai mult, Forțele Aeriene Regale Britanice au început săptămâna aceasta transferul de echipamente pentru a participa la misiunea de poliție aeriană întărită a NATO în România. În România, detașamentul britanic va continua să arate solidaritatea și coeziunea Alianței în cadrul conceptului de poliție aeriană întărită, misiunea desfășurându-se într-un nou context tensionat în regiune pe fondul acumulărilor militare ale Rusiei la frontierele cu Ucraina și în peninsula Crimeea.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Rusia generează o ameninţare ”concretă şi imediată” pentru securitatea Europei, a atenţionat sâmbătă ministrul german al apărării, care a subliniat că Moscova se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”, relatează dpa.

”Armele şi conflictul Rusiei în mijlocul Europei au creat pericole reale”, a spus Annegret Kramp-Karrenbauer într-o conferinţă organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, informează Agerpres.

Kramp-Karrenbauer s-a referit la desfăşurarea de trupe suplimentare ruse de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, măsură care în opinia sa nu este menită să inspire încredere, ci, dimpotrivă, să provoace o reacţie. Ea a accentuat că Germania şi Ucraina ”nu vor cădea în capcana acestui joc al Rusiei”.

De altfel, reuniți vineri într-o videoconferință, președinții Franței și Ucrainei și cancelarul Germaniei au lansat un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune. Același apel a fost lansat de cancelarul Angela Merkel și într-o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin.

Potrivit ministrului german al apărării, Rusia se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”. Ea a dat ca exemple ”atacurile cibernetice, exporturile de arme, influenţa politică ascunsă sau deschisă, crimele, angajamentul militar direct şi indirect”. 

Annegret Kramp-Karrenbauer, care l-a primit în această săptămână la Berlin pe noul său omolog american, Lloyd Austin, pentru a reașeza relația strategică dintre Germania și SUA, este recunoscută pentru pledoariile sale înainte de inaugurarea lui Joe Biden la Casa Albă în favoarea garanțiilor de securitate americane în Europa, intrând chiar într-un duel declarativ cu președintele francez Emmanuel Macron.

La Berlin, noul șef al Pentagonului a anunțat oprirea procesului de retragere militară parțială a SUA din Germania și suplimentarea cu încă 500 de soldați a efectivelor militare americane în această țară. El a asigurat că dificultățile din jurul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, criticat de Statele Unite, nu vor împieta relațiile Berlin – Washington.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.