Spațiul Schengen de liberă circulație este un exemplu al realizărilor Uniunii Europene, dar acest sistem trebuie reînnoit și consolidat pentru a rămâne eficient, a declarat comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, informează EFE, potrivit Agerpres.
„Pentru a păstra pentru încă 40 de ani ceea ce s-a realizat în ultimii 40 de ani, Schengen va trebui să se reînnoiască constant”, a afirmat comisarul european într-un interviu publicat luni de agenția de știri bulgară BTA.
Comisarul european a vizitat punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas dintre Bulgaria și Grecia, primul punct care a eliminat controalele la frontierele terestre în urma aderării complete a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025. El a fost însoțit de ministrul de interne bulgar, Daniel Mitov, și de ministrul adjunct pentru migrație și azil din Grecia, Sevi Voloudaki, pentru a marca libera circulație fără controale la frontieră în spațiul Schengen.
„Pentru a proteja Schengen, trebuie mai întâi să consolidăm frontierele externe prin sisteme IT moderne, prin consolidarea zonelor de frontieră cheie și prin creșterea resurselor pentru Frontex (agenția europeană pentru frontiere)”, a declarat Brunner în interviul citat.
Potrivit lui Brunner, spațiul Schengen are un impact direct asupra vieții a peste 450 de milioane de europeni și „promovează turismul, ieftinește produsele și creează oportunități de muncă și studiu”.
În timpul vizitei sale la punctul de trecere a frontierei, politicianul austriac a declarat că fluxul de călători a crescut semnificativ de la 1 ianuarie.
Brunner a citat această creștere ca exemplu al modului în care Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, una de care, a spus el, putem fi „mândri”.
Deși comisarul european nu a specificat cu cât a crescut traficul între Bulgaria și Grecia, care făcea deja parte din Schengen, surse din poliția greacă au declarat pentru BTA că traficul a crescut cu 30% de la începutul anului.
Brunner le-a mulțumit lui Mitov și lui Voloudaki pentru „munca lor excelentă” și a amintit că frontierele externe ale Bulgariei și Greciei sunt frontierele întregii UE, așadar protejarea lor este, de asemenea, o responsabilitate comună.
„O obligație fundamentală a ambelor părți este de a consolida cooperarea reciprocă”, a subliniat el, menționând că ambele țări se confruntă cu provocări semnificative legate de migrație și securitate.
De asemenea, Mitov și-a exprimat recunoștința față de omologii săi români pentru buna cooperare și a amintit că, începând din noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, controalele la frontieră la punctul de trecere dintre Bulgaria și România urmau să fie ridicate.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Astfel, reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria au aderat pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
