Statele membre ale Uniunii Europene, reunite în Consiliu, amenință cu acțiuni legale în legătură cu un acord recent între Parlamentul European și Comisia Europeană, care ar acorda legislativului european competențe suplimentare care ar putea afecta echilibrul instituțional stabilit prin Tratate, potrivit unei scrisori obținute de Politico.
Scrisoarea, a cărei formulare finală urmează să fie aprobată miercuri de statele membre, contestă acordul-cadru încheiat anul trecut între Parlament și Comisie, care extinde rolul legislativului în procesul decizional.
Consiliul UE, care reprezintă guvernele naționale, și Parlamentul European sunt co-legiuitori și adoptă împreună legislația propusă de Comisie. În ultimii ani, Parlamentul a încercat să își consolideze influența în procesul legislativ, inclusiv prin acorduri interinstituționale și prin acțiuni în fața Curții de Justiție atunci când a considerat că prerogativele sale sunt limitate.
„Consiliul și-a exprimat în mod repetat rezervele puternice” față de acest acord, se arată în proiectul de scrisoare, precum și față de „compatibilitatea sa cu principiile prevăzute în Tratate”.
Nemulțumirea statelor membre vizează în special angajamentul Comisiei de a asigura Consiliului și Parlamentului „tratament egal” în procesul legislativ.
„Nu este cazul pentru acest lucru”, se afirmă în draftul de scrisoare, invocând faptul că Tratatele fondatoare ale UE conferă Consiliului competențe distincte și, în anumite situații, superioare celor ale Parlamentului.
Un alt punct sensibil îl reprezintă creșterea influenței eurodeputaților în negocierile internaționale, inclusiv în contextul acordului comercial cu grupul Mercosur, a cărui implementare a fost amânată de Parlament după ce capitalele ajunseseră la un compromis.
Potrivit documentului, dacă Parlamentul și Comisia nu modifică secțiunile considerate „problematice”, „Consiliul își rezervă dreptul de a lua orice măsuri adecvate pentru a-și apăra prerogativele, inclusiv sesizarea Curții”, referire la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Acordul-cadru a fost semnat în septembrie de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după nouă luni de negocieri. Documentul urmează să fie ratificat de plenul Parlamentului în martie, iar ulterior aprobat formal de Comisie.
Negociatorul-șef al Parlamentului, eurodeputatul german Sven Simon, a respins criticile privind un dezechilibru instituțional.
„Sunt încrezător în evaluarea noastră privind competențele și echilibrul instituțional și nu văd niciun motiv de îngrijorare în privința unor eventuale proceduri în fața Curții de Justiție”, a declarat acesta pentru Politico.
El a adăugat că este „regretabil” faptul că statele membre par „tot mai preocupate de defensiva instituțională, reflexe naționale și detalii procedurale, în loc să se concentreze pe responsabilitatea comună de a avansa decisiv proiectul european”.
