Șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat, în pofida rezilienței demonstrate până acum de economia mondială, iar necesitatea refacerii rezervelor strategice, apropierea iernii și consumul în creștere al infrastructurii pentru inteligență artificială vor menține presiunile asupra piețelor, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.
Declarațiile au fost făcute la reuniunea miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfășurată la Asheville, în statul american Carolina de Nord.
Potrivit șefei FMI, perspectivele de creștere a economiei mondiale pentru 2026 s-au stabilizat în jurul valorii de 3%, după ce impactul perturbării aprovizionării cu energie a fost absorbit mai bine decât se anticipase.
„Economia mondială a absorbit impactul șocului asupra aprovizionării cu energie mai bine decât se aștepta, prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, identificarea unor noi surse de energie și adoptarea unor măsuri de gestionare a cererii”, a declarat Kristalina Georgieva.
Un rol important în susținerea activității economice îl au investițiile accelerate în inteligența artificială. Dezvoltarea centrelor de date și a infrastructurii necesare noilor tehnologii stimulează însă și construirea unor capacități suplimentare de producere a energiei.
„Creșterea puternică a investițiilor în inteligența artificială, inclusiv în proiecte energetice pentru satisfacerea necesarului de energie, stimulează creșterea, în special în Statele Unite, dar și în alte economii integrate în lanțul valoric al inteligenței artificiale, precum Coreea de Sud”, a arătat șefa FMI.
Cu toate acestea, Georgieva a avertizat că reziliența manifestată până acum nu înseamnă că riscurile energetice au fost depășite.
„În primul rând, șocul energetic nu s-a încheiat. Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, inteligența artificială crește cererea de energie, iar în emisfera nordică se apropie iarna”, a subliniat directorul general al FMI.
Închiderea Strâmtorii Ormuz a perturbat una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate. Pentru a limita efectele asupra economiei și prețurilor, mai multe state au recurs la rezervele strategice și la surse alternative de aprovizionare.
Refacerea acestor stocuri va genera însă o cerere suplimentară pe piețele internaționale, în același timp în care consumul sezonier va începe să crească în emisfera nordică.
La aceste presiuni se adaugă necesarul energetic al centrelor de date și al infrastructurii digitale. Investițiile în inteligență artificială susțin creșterea economică și dezvoltarea unor noi proiecte energetice, dar ritmul în care vor evolua consumul și capacitățile de producție rămâne dificil de anticipat.
Georgieva a inclus printre principalele riscuri globale și incertitudinile legate de efectele inteligenței artificiale asupra productivității și stabilității financiare.
„Impactul viitor al inteligenței artificiale asupra productivității și stabilității financiare este marcat de numeroase necunoscute”, a afirmat șefa FMI.
Presiunile energetice apar într-un context economic deja complicat. Procesul de reducere a inflației a stagnat în numeroase țări, iar tensiunile fiscale împing în sus randamentele obligațiunilor guvernamentale. În același timp, datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB și este așteptată să continue să crească.
În aceste condiții, Georgieva le-a solicitat băncilor centrale să își păstreze atenția asupra stabilității prețurilor, iar autorităților fiscale să elaboreze planuri credibile de consolidare pe termen mediu.
Șefa FMI a pledat și pentru reforme structurale care să reducă birocrația și obstacolele interne din calea dezvoltării, arătând că accelerarea creșterii potențiale ar contribui atât la rezolvarea dificultăților fiscale, cât și la îmbunătățirea perspectivelor economice.
