Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, explică de ce bugetul actual al PNRR diferă de cel inițial, ajungând la suma totală de 20,1 miliarde de euro: 13,56-13,57 miliarde de euro GRANT (sumă nerambursabilă), pentru care avem, în prezent, o absorbție de peste 90%, și 6,54 miliarde de euro împrumuturi. Potrivit estimărilor prezentate ieri, 1 septembrie, România riscă să nu mai încaseze aproximativ 1,28 miliarde de euro din fondurile nerambursabile.
„România a plecat inițial, în 2021, de la un plan care miza pe o valoare nerambursabilă de 14,24 miliarde de grant. Ulterior, aceasta a fost ajustată, după ce am beneficiat și de REPowerEU, la 13,57 miliarde de grant, diferența fiind inițial de 14,94 miliarde de euro pe împrumuturi, acum ajungând în formula pe care o avem la final, la 6,54 miliarde de euro împrumuturi”, a explicat acesta în cadrul conferinței de presă.
S-au pierdut bani după modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență?
Dragoș Pîslaru argumentează că România a renunțat la o parte din împrumuturile PNRR, iar unele proiecte au fost mutate pe alte surse se finanțare, precum SAFE, politica de coeziune sau Programul Operațional Sănătate.
„Pe parcurs, România, pe zona de împrumut, a avut niște proiecte, mai ales pe zona de transporturi, repet, 4,2 miliarde numai de acolo, pe zona de spitale, pe care fie nu le-a început la timp, fie a avut probleme în achizițiile publice. Acele sume nu au fost pierdute, ci transferate: spitale și lucruri care țin de sănătate, pe fondurile de coeziune, la programul de sănătate, partea de transporturi, transferată la SAFE sau la programul de transport. Prin urmare, pe principiul «totul se transformă, nimic nu se pierde», practic, aceleași finanțări le avem în alte programe. La SAFE sunt condiții cel puțin la fel de avantajoase, pe coeziune sunt bani gratis, adică granturi. Deci, cumva, din punctul meu de vedere, faptul că mut un spital de pe împrumut pe grant înseamnă că îmi folosesc mai bine banii din granturi.”
Potrivit ministrului, mutarea proiectului autostrăzii A7 de către MIPE și Ministerul Finanțelor pe zona de granturi a economisit bani care ar fi fost cheltuiți „într-un mod mai puțin. eficient”.
Reamintim că statele UE nu au fost obligate să folosească componente de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență: „România a avut opțiunea să folosească sau nu componenta de împrumut. Asta a fost o opțiune. Nu a fost obligatoriu; sunt state membre care au folosit, state membre care nu au folosit. România a decis să folosească integral componenta de împrumut”, a mai explicat ministrul.
„Prin urmare, eu, când mă refer la PNRR, întotdeauna spun așa: banii nerambursabili erau obiectivul principal; pe împrumut, faptul că decid să mă împrumut la SAFE sau la PNRR sau dacă reușesc să mut pe alte surse de granturi înseamnă că ajut deficitul bugetar”, a mai subliniat Dragoș Pîslaru.
De ce România riscă să nu mai încaseze peste 1 miliard din PNRR?
„Deci, în acest moment, cumulând cei 450-460 de milioane de euro pe grant din cererea de plată 3, la care am făcut referire, cu suma de circa 870 de milioane de euro, care sunt salarizare plus decarbonizare, ajungem la circa 1,277 miliarde de euro, care s-ar scădea din cele 13,56. (…) discutăm de circa 11 miliarde din 13,6 pe care le luăm. De aici este 90,58%, dacă vrem să fim foarte exacți”, a mai explicat Dragoș Pîslaru.
Ministrul precizează că aceste date sunt preliminare: „Urmează să primim raportările. Evident, există posibilitatea ca aceste sume să varieze în plus sau în minus.”
- Statele membre au termen până la 30 septembrie 2026 pentru a transmite cererile finale de plată în cadrul MRR, împreună cu toate documentele justificative, în timp ce Comisia va efectua toate plățile până la 31 decembrie 2026.
- Mecanismul de redresare și reziliență a fost un răspuns european comun care a oferit Uniunii instrumentele necesare pentru a acționa decisiv, pentru a sprijini investițiile și pentru a promova convergența între statele membre.
- Începând de la 1 septembrie, acțiunile întreprinse de statele membre nu mai pot fi luate în considerare de Comisie în evaluarea cererilor lor de plată, inclusiv în cazul plăților deja suspendate, și nu mai pot fi adoptate alte modificări ale planurilor de redresare și reziliență.
