Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA anunță o “investiție uriașă” pentru Polonia și România: O autostradă și o cale ferată care să lege Marea Baltică de Marea Neagră de la Gdansk la Constanța

Published

on

© Administrația Prezidențială

SUA vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică, a declarat vineri ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman într-un discurs susținut la Washington cu ocazia parafării unui acord între Departamentul american al Energiei și Ministerul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru proiectele de energie nucleară Cernavodă și sectorul energiei nucleare civile din România, bazate pe investiții americane de peste 7 miliarde de dolari.

Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman.

Acest anunț are o dublă valoare strategică. În primul rând, proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” reprezintă unul dintre cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată de Varșovia și care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

În al doilea rând, proiectul RAIL 2 SEA are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

Totodată, un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Regiunile Mării Baltice, la nord, și Mării Negre, la sud, reprezintă punctele principale de interes în apărarea flancului estic al NATO și, prin urmare, aceste proiecte anunțate de SUA au și o valență în direcția mobilității militare în cadrul NATO, mai ales că Polonia și România sunt statele care vor beneficia de unele dintre cele mai mari creșteri ale prezenței militare americane, după relocarea forțelor din Germania.

România, alături de Polonia, este punctul central al apărării împotriva agresiunii ruse pe flancul estic al Europei“, a mai spus Zuckerman, anunțând că România va găzdui în curând mai mulți militari americani, mai ales în contextul în care ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat joi o foaie de parcurs 2020-2030 pentru cooperarea la nivelul apărării.

Mai mult, un studiu FMI realizat înaintea Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Tallinn, ce se va desfășura online la 19 octombrie, subliniază că discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro)

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Continue Reading

SUA

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Organismul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) a autorizat oficial UE la 26 octombrie să taxeze importurile din Statele Unite ca măsură de represalii. UE își poate crește acum taxele pe exporturile SUA în valoare de până la 4 miliarde de dolari. Decizia de astăzi urmează anunțului grupului OMC din 13 octombrie care confirmă drepturile de represalii ale UE ca reacție la subvențiile ilegale acordate producătorului american de aeronave, Boeing, informează Comisia Europeană. 

„Aprobarea formală de astăzi din partea Organismului de soluționare a litigiilor al OMC confirmă dreptul UE de a impune contramăsuri pentru subvențiile ilegale acordate producătorului american de avioane, Boeing. Comisia Europeană pregătește contramăsurile, în strânsă consultare cu statele noastre membre. După cum am precizat tot timpul, rezultatul nostru preferat este o soluționare negociată cu SUA. În acest scop, continuăm să colaborăm intens cu omologii noștri americani și sunt în contact regulat cu reprezentantul comercial al SUA Robert E. Lighthizer. În absența unui rezultat negociat, UE va fi pregătită să ia măsuri în conformitate cu hotărârea OMC”, a precizat vicepreședintele executiv pentru o economie în interesul cetățenilor și comisar pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

În condițiile economice actuale, este în interesul reciproc al UE și al SUA să întrerupă impunerea de tarife dăunătoare care împovărează inutil sectoarele industriale și agricole de pe ambele maluri ale Atlanticului. 

UE a făcut propuneri specifice pentru a ajunge la o soluție negociată provind disputele de lungă durată legate de avioanele civile transatlantice, cea mai lungă din istoria OMC, și rămâne deschisă să colaboreze cu SUA pentru a conveni o soluționare echitabilă și echilibrată, precum și pentru formele de subvenționare viitoare în sectorul aeronavelor civile.

În timp ce negociază cu SUA, Comisia Europeană ia măsuri adecvate și implică statele membre ale UE, astfel încât să își poată folosi dreptul la represalii în cazul în care nu există nicio perspectivă de a încheia disputa cu o soluție reciproc avantajoasă. Această planificare de urgență include finalizarea listei de produse care ar fi supuse tarifelor suplimentare UE.

OMC a decretat la 13 octombrie că UE poate să majoreze tarifele în valoare de până la 4 miliarde de dolari la importurile din SUA, ca măsură de contracarare a subvențiilor ilegale acordate către producătorul american de avioane Boeing. Decizia se bazează pe concluziile anterioare ale OMC, recunoscând că subvențiile acordate Boeing de către SUA ca sunt ilegale în temeiul reglementărilor OMC.

În octombrie anul trecut, în urma unei decizii similare a OMC într-un caz paralel privind subvențiile Airbus, SUA au impus taxe ca represalii în valoare de 7,5 miliarde de dolari, afectând exporturile UE . Aceste tarife sunt încă în vigoare astăzi, în ciuda măsurilor decisive luate de Franța și Spania în iulie anul acesta de a urma Germania și Marea Britanie pentru a se asigura că respectă pe deplin o decizie anterioară a OMC privind subvențiile acordate Airbus.

Continue Reading

NATO

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forțelor Terestre Române, dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia

Published

on

© Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană/ Facebook

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forţelor Terestre Române este dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un detaşament de 102 militari din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” din Turda îşi începe misiunea de şase luni în Polonia, în cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat în Baza militară Bemowo Piskie.

Odată cu preluarea misiunii, Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” dislocă pentru prima dată în afara teritoriului naţional sistemul antiaerian Gepard din dotare, misiunile din rotaţiile precedente fiind îndeplinite, pentru trei ani şi jumătate, cu complexul antiaerian Oerlikon, care va fi readus în ţară de detaşamentul Batalionului 205 Apărare Antiaeriană “General Gheorghe Pârvulescu” din Craiova, aflat la final de misiune în Polonia, 

Dislocarea artileriştilor antiaerieni din Turda reprezintă cea de-a VIII-a rotaţie a contribuţiei României la prezenţa aliată înaintată (enhanced Forward Presence -eFP) a Alianţei Nord-Atlantice în Polonia.

Armata României participă din anul 2017 cu un detaşament de apărare antiaeriană la misiunea de consolidare a prezenţei înaintate întărite în nord-estul Alianţei, în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia condus de Statele Unite, conform deciziei asumate de România după Summitul NATO de la Varşovia.

Sistemul antiaerian Gepard face parte din categoria tehnicii autopropulsate blindate, cu mobilitate ridicată şi timp foarte scurt de reacţie, misiunea sa tactică fiind angajarea luptei atât împotriva ţintelor aeriene care atacă prin surprindere, la joasă înălţime, cu o viteză de până la 475 m/s, cât şi a ţintelor terestre. Dotat cu două tunuri Oerlikon calibru 35 mm, dispune de radar de cercetare şi însoţire şi nu necesită calare pentru executarea tragerilor din mers cu sau fără opriri. În pofida greutăţii relativ ridicate, capacitatea de deplasare a sistemului este de 60 km/h şi autonomia de peste 500 km.

De asemenea, complexul antiaerian are în compunere o serie de instalaţii specializate, precum cele de vedere pe timp de noapte, hidraulică de scufundare, protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică sau de fumizare, putând fi folosit în luptă în orice condiţii meteorologice, ziua şi noaptea, nefiind afectat de bruiajul radioelectronic. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA13 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending