Alegerile prezidențiale din 2019 s-au încheiat în data de 24 noiembrie, Klaus Iohannis fiind ales de către români pentru încă un mandat la Palatul Cotroceni.
Borna de prezență în diasporă a atins un nou record, aproape un milion de oameni au fost prezenți la urnele din toate colțurile lumii, iar în țară mobilizarea din turul al doilea a fost mai mare decât în primul tur.
Cum au votat tinerii?
Potrivit statisticilor oferite de Biroul Electoral Central, tinerii au ieșit în număr mai mare la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, atât în țară, cât și în străinătate.
În cele două tururi de alegeri s-au prezentat la vot 3,566,549 de tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, în România și străinătate.
În cadrul acestor alegeri au votat cu 1,695,978 mai mulți tineri comparativ cu alegerile europarlamentare din 26 mai, reamintind totdată, că secțiile de votare din străinătate în luna mai nu au fost într-un număr atât de mare ca cele din luna noiembrie, iar condițiile de vot din diasporă au fost foarte greoaie.
Turul I a înregistrat o prezență de 1.212.199 de votanți în rândul tinerilor în România și diaspora
675,649 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în România în Turul I
277,781 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în România în Turul I
TOTAL tineri care au votat în Turul I în România: 953,430
58,405 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în diaspora în Turul I
200,364 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în diaspora în Turul I
TOTAL tineri care au votat în Turul I în diaspora: 258,769
Cel de-al doilea tur s-a bucurat de o prezență mai mare în rândul tinerilor. Prin urmare, 2,354,350 de tineri au votat în România și în străinătate.
Aproape 2 milioane de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au votat în țară în turul al II-lea al Alegerilor Prezidențiale 2019, iar în Diaspora numărul lor a depășit 361 de mii, potrivit datelor de la Biroul Electoral Central. Raportată la listele permanente de la AEP prezența la vot a tinerilor în țară a fost de 41,84%, însă dacă este raportată la populația rezidentă (care are încă reședința în România), calculată de Institutul Național de Statistică, prezența a fost de 50,93%. În Diaspora o treime dintre votanți au vârste între 18 și 34 de ani.
1.992.771 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în România în Turul II
1,288,987 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în România în Turul II
TOTAL tineri care au votat în Turul II în România: 1,992,771
83,798 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în diaspora în Turul II
277,781 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în diaspora în Turul II
TOTAL tineri care au votat în Turul II în diaspora: 361,579
Ministerul Afacerilor Externe anunță că procesul de votare în străinătate pentru alegerea Președintelui României s-a încheiat astăzi, la ora 7.00, ora României, în condiții normale, fără incidente care să afecteze desfășurarea acestuia, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Toate aceste eforturi au facilitat stabilirea unui record în ceea ce privește numărul cetățenilor români care au votat la secție în străinătate, respectiv 926.574 cetățeni români.
Prezență finală în diaspora: 944.077 de voturi, dintre care 17.503 prin corespondență. Este cea mai ridicată prezență în străinătate din istoria unui scrutin, fiind aproape de trei ori mai mare decât prezența de la alegerile europarlamentare din 26 mai.
Reamintim că un sondaj realizat de Fundația Friedrich Ebert în luna iunie 2019 arăta că interesul tinerilor față de politică în rândul tinerilor este în generă scăzut.
Astfel, în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, doar 9% sunt interesați sau foarte interesați de politică. 26% dintre aceștia au afirmat că nu sunt deloc interesați.
Dezinteresul față de politică nu se traduce însă și prin dezinteres față de temele socio-economice majore, cu implicații politice evidente. Pe împărțirile ideologice tradiționale, marea majoritate a tinerilor adoptă o perspectivă de stânga, dorind reducerea inegalităților și o implicare mai mare a statului în societate.
