Preşedintele american Donald Trump a avut luni o convorbire telefonică cu premierul ungar Viktor Orban, după întâlnirile de la Casa Albă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu liderii europeni, pentru a discuta motivele pentru care Budapesta blochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează Bloomberg, citând surse informate.
Apelul a fost rezultatul discuţiilor dintre Trump şi grupul de lideri europeni prezenţi la Washington pentru a aborda modalităţi de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit surselor, liderii europeni i-au cerut preşedintelui american să îşi folosească influenţa asupra lui Orban pentru a-l convinge să renunţe la opoziţia sa privind extinderea UE către Kiev, liderul maghiar admirându-l pe Trump și având, în același timp, relații cordiale cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jinping. Orban este, de altfel, singurul lider din UE care în 2024 a susținut explicit realegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
Ucraina caută să îşi accelereze parcursul european ca parte a unui pachet de garanţii de securitate menit să împiedice noi agresiuni ruseşti în cazul unui eventual acord de pace.
Prezent duminică la Bruxelles, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană trebuie privită ca parte integrantă a garanțiilor de securitate, subliniind că „o diviziune între Ucraina și Moldova ar fi o mișcare foarte proastă”. Pledoaria lui Zelenski a fost făcută în contextul în care în ceea ce privește avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE întrunește un consens al statelor membre, pe când în cazul Ucrainei există veto-ul Ungariei.
În timpul discuţiei Trump – Orban, Ungaria şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui la Budapesta o posibilă rundă de negocieri directe între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski.
În aceeaşi zi, Trump a anunţat intenţia de a organiza o întâlnire la nivel de lideri între Rusia şi Ucraina, urmată de un summit trilateral la care să participe şi el, fără a preciza locul sau momentul.
Orban nu a confirmat oficial convorbirea, iar Casa Albă a evitat să comenteze dacă Budapesta ar putea fi gazda unui viitor summit Putin–Zelenski. În schimb, premierul ungar a scris marţi pe Facebook că „aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu oferă nicio garanţie de securitate”, reiterând că Budapesta îşi menţine opoziţia faţă de legarea discuţiilor privind extinderea UE de garanţiile de securitate pentru Kiev.
Politico a relatat că Casa Albă planifică o posibilă întâlnire trilaterală între președinții SUA, Rusiei și Ucrainei în capitala Ungariei, Budapesta, ca următoare etapă în negocierile pentru încheierea războiului care durează de ani de zile, potrivit unui oficial al administrației Trump și unei persoane apropiate administrației.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că „nu voi confirma și nici nu voi infirma locațiile” când a fost întrebată despre Budapesta în cadrul conferinței de presă de marți de la Casa Albă.
Deși locul final de desfășurare se poate schimba, Budapesta se conturează ca prima alegere a Casei Albe.
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus lui Trump că preferă Moscova, iar președintele francez Emmanuel Macron a insistat că Geneva este locul ideal pentru întâlnire, datorită faptului că orașul elvețian are tradiția unui spațiu neutru pentru astfel de summit-uri, găzduind în 1985 primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov și în 2021 summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin, ultima reuniune prezidențială SUA – Rusia înainte de agresiunea armată rusă în Ucraina.
Ungaria ar fi o alegere incomodă pentru Ucraina, deoarece amintește de Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind asigurări de securitate, în cadrul căruia Statele Unite, Regatul Unit și Rusia au promis să susțină independența, suveranitatea și respectarea frontierelor Ucrainei în schimbul renunțării la armele sale nucleare. Atacul lui Putin asupra Ucrainei din 2014 a demonstrat că acordul era lipsit de sens, întrucât niciunul dintre semnatari nu a furnizat forțe militare pentru a contracara atacurile.
