Connect with us

RUSIA

Ungaria își consolidează cooperarea energetică cu Rusia. Szijjarto: Sunteți furnizori de încredere pentru noi

Published

on

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat marți că gigantul energetic rus Gazprom își va menține opțiunea de a furniza gaz suplimentar Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, relatează MTI și EFE, preluat de Agerpres.

După discuții cu vicepremierul rus Alexander Novak la Moscova, Peter Szijjarto a mai declarat pe pagina sa de Facebook că grupul ungar de petrol și gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului ucrainean de conducte Ukrtransnafta pentru transporturile de țiței pe care le primește prin conducta Druzhba.

„Gazprom își menține opțiunea ca în cazul în care avem nevoie, în vederea pregătirii pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor….să putem cumpăra gaz suplimentar față de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a declarat Szijjarto.

Ungaria și Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaze suplimentare care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

„Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume contractuale suplimentare de gaze naturale Ungariei în 2023 și de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a precizat Gazprom într-un comunicat.

Szijjarto a declarat că Novak l-a asigurat că livrările de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi. Turkstream va fi oprit pentru întreținere între 5 și 12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Szijjarto a vizitat Moscova pentru discuții de  la izbucnirea războiului din Ucraina vecină, în pofida criticilor venite de ambele părți ale Atlanticului.

Ungaria, țară fără ieșire la mare, primește 80-85% din gazele sale din Rusia, iar anul trecut, aproximativ 80% din importurile de țiței au sosit tot din această țară, a declarat Szijjarto.

În timp ce țările din Europa de Vest au făcut eforturi serioase pentru a se debarasa de gazul rusesc, Ungaria primește 4,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Rusia în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021. Gazul tranzitează în principal conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gazul rusesc către sudul Europei.

În context, Alexander Novak le-a mulțumit lui Peter Szijjarto și președintelui Ungariei, Viktor Orban, pentru cooperarea constructivă, potrivit unui comunicat.

„Conform obligațiilor noastre contractuale, petrolul și gazele sunt trimise din Rusia în Ungaria. Am colaborat în aceste domenii încă din anii 1960. Rusia a fost întotdeauna un furnizor de încredere de resurse energetice și suntem pregătiți să asigurăm în viitor o distribuție fiabilă pentru Ungaria”, a precizat vicepremierul rus.

La rândul său, șeful diplomației ungare i-a mulțumit lui Novak pentru progresele înregistrate în domeniul cooperării energetice, care permit Ungariei să ducă o politică suverană chiar și în fața presiunii externe tot mai mari.

„Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că întreprinderile rusești sunt și vor continua să fie parteneri de încredere pentru noi. Această cooperare garantează energie pentru țara noastră. Sunteți furnizori de încredere pentru noi. Sper că noi suntem cumpărători de încredere pentru dumneavoastră. Suntem interesați să menținem cooperarea în aceeași formă”, a declarat Peter Szijjarto.

De asemenea, Szijjarto a declarat că Rosatom, compania de stat rusă din domeniul energiei nucleare, a fost de acord să modifice un contract, semnat inițial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks 2 din Ungaria, pentru a promova tranziția ecologică.

Oficialul ungar și-a exprimat încrederea că Rusia și Ungaria vor conveni în curând asupra documentelor necesare pentru a trece la construcția centralei nucleare Paks 2 împreună cu Rosatom. „Cu cât mai repede vor fi construite noi instalații, cu atât mai repede vom fi protejați de mișcările complet nebunești ale prețurilor pe piața internațională a energiei”, a declarat ministrul.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawați, care se adaugă la cele patru reactoare existente, fără o licitație internațională.

Szijjarto a mai declarat că modificările vor trebui aprobate și de Comisia Europeană. Acesta nu a oferit detalii suplimentare.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Rusia s-a retras în mod oficial din Tratatul privind Forțele Armate Convenționale din Europa

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Rusia s-a retras în mod oficial din Tratatul privind Forțele Armate Convenționale din Europa (FACE), un acord semnat în 1990 după căderea Zidului Berlinului, care a stabilit limite pentru categorii cheie de echipamente militare convenționale în Europa și a impus distrugerea armamentului în exces, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„Documentul juridic internațional, a cărui valabilitate a fost suspendată de țara noastră încă din 2007, a devenit în cele din urmă istorie pentru Rusia”, a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat luni seara.

Potrivit declarației, alte două acorduri cu caracter juridic obligatoriu, acordul de la Budapesta din 1990 și documentul privind Zonele de Flancuri ale CFE, care erau legate de tratat, sunt, de asemenea, retrase.

Ministerul a explicat că tratatul nu răspundea intereselor Rusiei, susținând că țările NATO au început să ocolească restricțiile impuse odată cu extinderea Alianței.

„Astfel, Tratatul CFE în forma sa originală a pierdut contactul cu realitatea, iar Rusia a început să se străduiască să îl adapteze la noua situație”, a declarat instituția, adăugând că un acord adaptat a fost semnat în 1999, dar nu a intrat niciodată în vigoare.

Statele Unite au încercat să păstreze tratatul original și, eventual, să negocieze noi concesii din partea Rusiei în ceea ce privește retragerea trupelor sale din țările post-sovietice, susținea acesta. Ministerul a acuzat Washingtonul că i-a împiedicat pe aliații săi să ratifice acordul.

„Rusia a lăsat ușa deschisă dialogului privind modalitățile de restabilire a viabilității Tratatului CFE prin suspendarea participării sale, dar Occidentul nu a profitat de această oportunitate și a ales, în schimb, să își construiască politica pe o „bază de bloc antirusesc”, a mai menționat Ministerul de Externe rus.

„Rusia își ia în sfârșit adio de la Tratatul CFE fără regrete și cu toată încrederea că are dreptate. Experiența dobândită în timpul creării și implementării sale – atât pozitivă, cât și negativă – va fi luată în considerare”, a conchis instituția.

CFE a fost un acord istoric de control al armelor de după Războiul Rece, semnat la 19 noiembrie 1990, la Paris, între două blocuri militare, NATO și Pactul de la Varșovia.

Acesta a impus limite pentru cinci categorii cheie de echipamente militare convenționale în Europa – tancuri, vehicule blindate, artilerie, elicoptere și avioane de luptă – și a impus distrugerea armamentului în exces.

În 1999, un tratat FACE actualizat a fost redactat și aprobat la Istanbul, în Turcia, luând în considerare noile realități, cum ar fi dizolvarea Pactului de la Varșovia și extinderea NATO.

Deoarece țările NATO nu au ratificat acordul, președintele rus Vladimir Putin a suspendat participarea Rusiei la Tratatul FACE în 2007.

La începutul lunii mai, Putin a semnat un decret de denunțare a CFE, la aproape două săptămâni după ce legiuitorii ruși au aprobat retragerea Moscovei din tratat.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, replică cu argumente istorice pentru Rusia: O carte publicată la St. Petersburg de principele Dimitrie Cantemir, dovadă științifică că aşa-zisa limbă “moldovenească” nu există, ci doar limba română

Published

on

© MAE

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Radu Filip, i-a răspuns purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a făcut referire la limba moldovenească, şi a afirmat că există dovezi ştiinţifice că aceasta nu există, fiind doar limba română.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis, vineri, un mesaj la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, care “a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti”.

“Moldova este o ţară cu o istorie şi o cultură bogată şi străveche. Formarea statalităţii sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state şi limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conţine termenul ‘pământ moldovenesc’ datează din 1360. Formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicţionar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească”, a afirmat oficialul de la Moscova, cu această ocazie.

“Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă. Este o dovadă ştiinţifică solidă şi de netăgăduit, de dincolo de secole, că aşa-zisa limbă “moldovenească” nu există. Există doar limba română”, a replicat purtătorul de cuvânt al MAE român, într-un mesaj transmis Agerpres și difuzat pe rețeaua de socializare X.

Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, care a avut loc în luna octombrie, la Kiev, a determinat anunțul deciziei Ucrainei prin care “limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este limba română“. Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

Decizia a fost imediat salutată de artizanii acestei înțelegeri, președinții Iohannis și Zelenski.

Această primă reuniune a celor două guverne și noul impuls dat cooperării dintre București și Kiev vine ca urmare a vizitei de săptămâna trecută în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul căreia președintele ucrainean și omologul român Klaus Iohannis au semnat o declarație politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Citiți și Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”. Cele două guverne se reunesc la Kiev luna aceasta

În respectiva declarație, cei doi lideri “remarcă importanța unei cooperări efective care să vizeze asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul nivelului echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale”.

Declarația “a însărcinat guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limba română și limba «moldovenească», cu respectarea tuturor aspectelor juridice”.

Continue Reading

RUSIA

130 de persoane și entități care aprovizionează Rusia cu tehnologie și echipamente militare pentru continuarea războiului ”odios” împotriva Ucrainei, incluse de SUA pe lista sancțiunilor

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite, prin Departamentul Trezoreriei, continuă să întrerupă rețelele și canalele prin care Rusia încearcă să își sprijine armata invadatoare, impunând o nouă serie de sancțiuni care vizează 130 de persoane și entități care sprijină ”războiul inadmisibil al Rusiei împotriva Ucrainei”, furnizând Moscovei ”tehnologie și echipamente necesare din țări terțe”.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, măsurile punitive vizează baza industrială internă a Rusiei, care încearcă să se reinventeze ca întreținător al mașinii de război a Rusiei.

”Rusia este dependentă de persoane și entități din țări terțe dispuse să se aprovizioneze din nou cu arme și să își perpetueze războiul odios împotriva Ucrainei și nu vom ezita să le tragem la răspundere. Coaliția noastră globală de sancțiuni a sufocat accesul Rusiei la inputuri-cheie pentru complexul său militar industrial și a subminat capacitatea Kremlinului de a-și duce războiul neprovocat. Acțiunile de astăzi demonstrează hotărârea noastră de a continua să perturbăm fiecare verigă a lanțului de aprovizionare militară a Rusiei și de a viza actorii externi care ar căuta să sprijine efortul de război al Rusiei”, a declarat secretarul Trezoreriei Janet L. Yellen.

Incapabilă să producă pe plan intern o mare parte din tehnologia, echipamentele și alte materiale de care are nevoie pentru a-și susține și întreține complexul militar-industrial, Rusia a externalizat această producție, bazându-se pe furnizori din țări terțe pentru a achiziționa bunurile de care are nevoie, explică Departamentul Trezoreriei.

Rusia continuă să exploateze relațiile economice, altfel legitime, cu Republica Populară Chineză (RPC), Turcia și Emiratele Arabe Unite (EAU), care au devenit centre de export și transbordare către Rusia a tehnologiei și echipamentelor fabricate în străinătate.

Astfel, entitățile cu sediul în China, Turcia și EAU continuă să trimită în Rusia bunuri cu dublă utilizare de înaltă prioritate, inclusiv componente critice pe care Rusia se bazează pentru sistemele sale de armament.

SUA dau asigurări că nu vor ezita să adopte măsuri pentru a împiedica Rusia să folosească sistemele financiare americane și internaționale pentru a-și susține războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.4 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA6 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN7 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.7 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ7 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.8 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE9 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending