Secretarul de stat american Marco Rubio nu va participa la viitoarea reuniune a G20 ce va avea loc în Africa de Sud, la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va sista fondurile pentru țara africană, anunță Reuters și France 24.

Între 20-21 februarie, Africa de Sud, țară care deține președinția semestrială a G20 până în noiembrie 2025, va fi gazda unei reuniuni a miniștrilor de externe din acest format.

”NU voi participa la reuniunea la nivel înalt G20 de la Johannesburg. Africa de Sud face lucruri foarte rele. Expropriază proprietatea privată. folosește G20 pentru a promova <<solidaritatea, egalitatea și durabilitatea>>. Cu alte cuvinte: DEI și schimbările climatice. Treaba mea este să promovez interesele naționale ale Americii, nu să risipesc banii contribuabililor sau să încurajez antiamericanismul”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe X.

I will NOT attend the G20 summit in Johannesburg.

South Africa is doing very bad things. Expropriating private property. Using G20 to promote “solidarity, equality, & sustainability.” In other words: DEI and climate change.

My job is to advance America’s national interests, not…

— Secretary Marco Rubio (@SecRubio) February 5, 2025

La sfârșitul lunii trecute, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a semnat o lege care permite statului să confiște terenuri fără compensații în anumite circumstanțe pentru a aborda disparitățile rasiale și de altă natură în ceea ce privește proprietatea funciară, ceea ce a stârnit reacții rapide din interiorul Casei Albe, informează Politico Europe.

Luni, Ramaphosa a ripostat la promisiunea lui Trump de a întrerupe finanțarea americană pentru țara sa, după ce președintele SUA a afirmat că Africa de Sud ia terenuri de la ”anumite clase de oameni”.

Musk, care s-a născut în Africa de Sud, a pus paie pe foc, întrebându-l pe Ramaphosa pe social media: ”De ce aveți legi ale proprietății în mod deschis rasiste?”

Absența Statelor Unite, cea mai mare economie a lumii, ar marca o lovitură majoră pentru G20, care are rolul de a reprezenta cele mai mari economii ale lumii.

Reuniunea i-ar fi putut oferi lui Rubio o primă ocazie de a se întâlni cu omologul său rus, ministrul de externe Serghei Lavrov, în contextul în care Trump face presiuni diplomatice privind războiul din Ucraina.

Cele mai puternice guverne ale lumii nu au ajuns la un acord cu privire la o taxă globală pentru miliardari, dar au promis să continue să discute această idee, potrivit Politico Europe.

În cadrul unei reuniuni la Rio de Janeiro, miniștrii de finanțe din țările G20 au convenit asupra necesității de a colabora în ceea ce privește impozitarea celor mai bogate persoane din lume – o prioritate pentru Brazilia, care deține președinția rotativă a G20.

”Cu respectarea deplină a suveranității fiscale, vom încerca să ne angajăm în cooperare pentru a ne asigura că persoanele fizice cu averi foarte mari sunt impozitate în mod eficient”, se arată în declarația adoptată.

”Inegalitățile de avere și de venit subminează creșterea economică și coeziunea socială și agravează vulnerabilitățile sociale”, continuă documentul, conform Deutsche Welle. 

Președinta Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a salutat poziția G20 privind ”echitatea fiscală”, calificând drept ”oportună și binevenită” decizia de a coopera în ceea ce privește impozitarea persoanelor foarte bogate.

Problema sensibilă a combaterii evaziunii fiscale a miliardarilor a dominat reuniunea de două zile din orașul brazilian care va găzdui un summit G20 în noiembrie.

Brazilia a avansat anterior ideea unei taxe globale asupra celor mai bogate persoane din lume, inspirată de revizuirea impozitului pe profit discutată în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Ideea, concepută de Gabriel Zucman, consilier G20, ar consta într-o taxă de minimum 2% asupra celor mai bogați 3 000 de miliardari din lume, care ar putea debloca aproximativ 250 de miliarde de dolari pe an la nivel global.

Însă această propunere este extrem de controversată și se confruntă cu reacții negative, inclusiv din partea ministrului german al finanțelor, Christian Lindner, și a secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen, aceasta din urmă declarând la Rio că SUA ”nu văd necesitatea sau nu cred că este de dorit să încerce să negocieze un acord global în acest sens”.

Într-o declarație, Zucman, care a anticipat deja că este prea devreme ca țările G20 să ajungă la un acord cu privire la propunerea sa, a declarat că salută ”un consens între țările G20 cu privire la faptul că modul în care impozităm super-bogații trebuie să fie corectat”.

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi că o invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să fie rezultatul unui consens în cadrul clubului celo mai industrializate țări, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Semnificaţia acestui club este că trebuie să fie un acord cu ceilalţi 19, aceasta va fi opera diplomaţiei braziliene”, a spus preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său Luiz Inacio Lula da Silva la Brasilia. Dacă o astfel de întâlnire poate fi ”utilă, trebuie făcută”, ”dacă provoacă diviziune, probabil că nu”, a menţionat el.

În luna noiembrie a anului 2023, Putin a participat pentru prima dată, ce-i drept, virtual, la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle. 

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de ocazie pentru a-l confrunta pe Putin, acuzându-l că încearcă ”să anihileze națiunea ucraineană suverană și să provoace instabilitate regională”, făcând astfel lumea un loc mai nesigur.

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de mai bine de doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.