Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat joi seară, într-un mesaj pe Twitter scris în limba română, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României.
“Vești bune pentru România. Consiliul a aprobat PNRR-ul. Punerea sa în aplicare poate începe acum! Next Generation EU va furniza 29,2 miliarde EUR pentru stimularea tranziției verzi și digitale și construirea unei economii mai reziliente în România“, a scris von der Leyen.
Vești bune pentru România 🇷🇴
Consiliul a aprobat #PNRR-ul. Punerea sa în aplicare poate începe acum!#NextGenerationEU va furniza 29,2 miliarde EUR pentru stimularea tranziției verzi și digitale și construirea unei economii mai reziliente în România. pic.twitter.com/RpY22luev3
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 28, 2021
Reuniți în Consiliul Afaceri Economice și Financiare, miniștrii au salutat evaluarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, iar Consiliul UE aprobă, pe 29 octombrie, prin procedură scrisă planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România.
“În urma adoptării oficiale a deciziilor, aceste state membre vor putea primi prefinanțarea solicitată de 13% și vor putea începe să utilizeze sprijinul financiar pe scară largă al UE pentru a depăși impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor”, arată comunicatul oficial remis de Consiliu.
Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.
Referitor la planul României, Consiliul subliniază: “eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de investiții și reforme în domeniile renovării clădirilor, modernizării căilor ferate, gestionării apei și a deșeurilor, precum și împăduririi și reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru a-și atinge obiectivele climatice”.
“De asemenea, cele 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi vor fi utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice din țară și pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate”, arată sursa citată.
Odată ce planurile Estoniei, Finlandei și României sunt aprobate oficial, planurile naționale de redresare vor fi adoptate de 22 de state membre. 17 state membre au primit prefinanțarea solicitată. Suma totală rambursată până în prezent este de aproximativ 52,4 miliarde de euro.
Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.
Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).
Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).
MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.
Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.
Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).
Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.
În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).
