Connect with us

SUA

Veste bună pentru România: SUA și Franța, parteneri strategici ai Bucureștiului, se angajează să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial

Published

on

© President Biden/ Facebook

Președinții Joe Biden și Emmanuel Macron s-au angajat să aprofundeze cooperarea dintre Franța și Statele Unite în domeniul energiei nucleare civile prin intermediul parteneriatulul bilateral privind energia curată prin care urmăresc să promoveze la nivel mondial “energia nucleară”, angajamentul celor două părți având o importanță aparte și pentru România, țare care deține parteneriate strategice bilaterale cu SUA și Franța, și care și-a intensificat cooperarea în domeniul nuclear civil cu Statele Unite și cu Franța.

Potrivit declarației comune adoptate joi la Casa Albă, Biden și Macron și-au reafirmat “hotărârea comună de a sincroniza și aprofunda în continuare cooperarea în domeniul energiei nucleare civile”, stabilind că “Statele Unite și Franța intenționează să înființeze un grup restrâns pentru energie nucleară în cadrul Parteneriatului” lor bilateral.

“Parteneriatul va promova la nivel mondial energia nucleară avansată, care are un rol esențial în reducerea emisiilor globale de CO2, continuând în același timp eforturile de limitare a răspândirii tehnologiilor sensibile de îmbogățire și de reprocesare”, arată Casa Albă.

“Ne-am angajat să aprofundăm colaborarea”, a spus și Joe Biden, într-o conferință comună de presă cu Emmanuel Macron.

România desfășoară împreună cu Statele Unite două proiecte paralele pentru dezvoltarea energiei nucleare civile în tranziția către o energie curată și în reducerea dependenței strategice a Europei de sursele de energie din Rusia. Este vorba despre cooperarea dintre București și Washington pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și despre cooperarea privind amplasarea în România a primului reactor nuclear modular de mici dimensiuni produs cu tehnologie americană. În ceea ce privește colaborarea cu Franța, Bucureștiul și Parisul au semnat acum doi ani o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

La conferința COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, fiind vorba despre investiții de 3 miliarde de dolari. Momentul a urmat unor decizii convenite în anul 2020, când România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Anul trecut, la conferința COP26 de la Glasgow, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. Proiectul a fost inclus și în Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) lansat de liderii țărilor G7 la summitul din acest an din Germania, o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Mai mult, ministrul român al energiei, Virgil Popescu, a anunțat recent că patru companii din SUA, Canada și Franța s-au arătat interesate de cooperare în domeniul nuclear civil din România cu Nuclearelectrica.

La nivel european, cooperarea în domeniul energiei nucleare civile este una de referință pentru relația strategică dintre Franța și România, cele două țări obținând includerea energiei nucleare în taxonomia UE privind investițiile verzi, în pofida opozițiilor din partea unor țări precum Germania și Austria. Discuțiile continuă, însă, după ce Viena a anunțat că va ataca decizia la Curtea de Justiție a UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden exclude trimiterea de avioane de vânătoare în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele american Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, în ciuda apelurilor din partea oficialilor ucraineni pentru sprijin aerian, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Întrebat luni de un reporter dacă SUA vor furniza avioanele, Biden a răspuns cu un simplu și categoric „nu”.

Comentariul său vine la o zi după ce liderul Germaniei a exclus, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă.

Ucraina a declarat că are nevoie de avioane pentru a prelua controlul asupra spațiului său aerian în războiul pe care îl poartă cu Rusia.

Avioanele de luptă F-16 Fighting Falcon sunt considerate pe scară largă drept unul dintre cele mai fiabile avioane de luptă din lume și sunt folosite de alte țări, precum Belgia și Pakistan. Acestea ar reprezenta un upgrade semnificativ față de avioanele de luptă din epoca sovietică pe care le folosește în prezent Ucraina, care au fost fabricate înainte ca țara să-și declare independența față de URSS, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Cu toate acestea, Biden a respins în repetate rânduri cererile Ucrainei pentru avioane, concentrându-se în schimb pe furnizarea de sprijin militar în alte domenii.

Săptămâna trecută, SUA au anunțat că vor furniza Kievului 31 de tancuri M1 Abrams, iar Marea Britanie și Germania au promis, de asemenea, un sprijin similar, prin furnizarea de tancuri de luptă Challenger 2 și Leopard 2.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnyk, a salutat acest anunț, dar a cerut aliaților crearea unei „coaliții de avioane de luptă” care să furnizeze Ucrainei și avioane Eurofighter, Tornado, Rafale franceze și avioane Gripen suedeze.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Berlinului și Washingtonului pentru această decizie, considerată un progres în eforturile de sprijinire a țării devastate de război. Însă, liderul de la Kiev a subliniat imediat că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele de la aliații NATO pentru a respinge trupele rusești, inclusiv avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.

Într-un interviu acordat duminică pentru ziarul german Tagesspiegel, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „ar părea neserios” față de populație să se discute despre trimiterea altor ajutoare militare Ucrainei când Germania abia s-a angajat să trimită tancuri Leopard 2.

Olaf Scholz a reiterat, de asemenea, că NATO nu se află în război cu Rusia și că „nu va permite o astfel de escaladare”.

Moscova a acuzat NATO că este un agresor prin proxy, iar membrii Alianței, inclusiv SUA și Germania, au fost reticenți în a trimite ajutor militar care ar putea duce la escaladarea conflictului.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a reluat luni acest mesaj – spunând că, deși „nimic nu este exclus” când vine vorba de acordarea de sprijin Ucrainei, acesta nu trebuie nici să inflameze și mai mult situația, nici să limiteze capacitatea Franței de a se apăra.

Alte țări din UE, inclusiv Olanda, nu au dat încă un răspuns definitiv cu privire la trimiterea de avioane de luptă.

Cu toate acestea, Polonia a indicat că ar fi pregătită să furnizeze avioane de vânătoare în coordonare cu NATO.

Continue Reading

SUA

Antony Blinken îndeamnă Israelul și Palestina să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor care au dus la un nou val de violențe

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, le-a cerut luni israelienilor şi palestinienilor „să aplaneze tensiunile”, „nu să le inflameze”, la sosirea sa pe aeroportul din Tel Aviv, a doua etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu care se desfăşoară pe fondul violenţelor israeliano-palestiniene sângeroase, relatează AFP şi Reuters, preluat de Agerpres.

„Este responsabilitatea tuturor de a lua măsuri pentru a aplana tensiunile, şi nu pentru a le inflama”, a declarat Blinken. „Este singura cale de a pune capăt valului de violenţe care a costat multe vieţi: prea multe vieţi israeliene, prea multe vieţi palestiniene”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Șeful diplomației americane a sosit duminică în Egipt la începutul unui turneu în Orientul Mijlociu în care va încerca reducerea tensiunilor israeliano-palestiniene, care s-au amplificat puternic în ultimele zile, provocând temeri privind o spirală a violenţelor care ar putea ecalada într-un război în toată regula. După oprirea la Cairo, acesta va călători luni și marți în Israel şi Teritoriile Palestiniene, unde va avea discuții cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul de externe Eli Cohen. Pe agendă vor fi situaţia regională a Israelului, relaţiile foarte tensionate cu palestinienii, precum şi Iranul. Ulterior, Blinken urmează să se întâlnească cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la Ramallah.

Vinerea trecută, un palestinian a ucis șapte israelieni în fața unei sinagogi dintr-o așezare israeliană din Ierusalimul de est, atac urmat de un altul sâmbătă, tot la Ierusalim în care au fost răniți doi israelieni.

Joi, nouă palestinieni au fost uciși într-un raid al armatei israeliene în tabăra de refugiați de la Jenin din Cisiordania, una din cele mai sângeroase operațiuni în mai mulți ani.

Israelul a precizat că țintele raidului erau militanți Jihad și mai târziu au bombardat Fâșia Gaza controlată de mișcarea Hamas, după ce teritoriul israelian a fost lovit de rachete trase de palestinieni.

Continue Reading

SUA

Antony Blinken subliniază că SUA au ”toate opțiunile pe masă”, inclusiv o acțiune militară, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, dar amintește că diplomația este cea mai eficientă abordare

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite ”au toate opțiunile pe masă”, inclusiv o acțiune militară, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, anunță DPA, citat de Agerpres.

Acesta a acordat un interviu canalului de televiziune Al Arabiya în cadrul turneului său în Orientul Mijlociu.

”În primul rând, Iran a avut ocazia de a reveni în JCPOA la sfârșitul verii trecute. Din păcate, a respins propunerile care au fost convenite de toată lumea. Nici nu au dorit să avanseze pe marginea acestora. Acum ne concentrăm pe numeroasele lucruri care s-au întâmplat de atunci, inclusiv pe represiunea îngrozitoare a poporului iranian pe străzile din Iran, în timp ce tinerii, în special femeile, s-au ridicat în picioare pentru drepturile lor fundamentale, iar comunități foarte importante din întreaga societate iraniană fac același lucru și sunt reprimate violent de către regim. În același timp, vedem, de asemenea, cum Iranul sprijină Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, furnizându-i drone și, potențial, alte sisteme de arme.  Așadar, acesta este punctul central și aceasta este preocuparea multor țări din întreaga lume. În același timp, da, continuăm să credem că cel mai eficient mod de a aborda preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear iranian este prin diplomație.  Diplomația nu este niciodată exclusă de pe masă.  Dar președintele Biden a precizat, de asemenea, că suntem hotărâți ca Iranul să nu dobândească o armă nucleară și că toate opțiunile rămân pe masă pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla.  Dar calea preferată de noi este diplomația”, a detaliat Blinken, conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Iranul îmbogăţeşte în prezent uraniul la un nivel de puritate de 60%. Potrivit datelor AIEA, acesta este un procentaj care nu este în mod semnificativ sub nivelul de 90%, necesar pentru armele nucleare. Regimul de la Teheran pretinde că foloseşte programul nuclear doar în scopuri civile.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA13 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.22 mins ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu46 mins ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA1 hour ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

REPUBLICA MOLDOVA13 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending