Președinții Joe Biden și Emmanuel Macron s-au angajat să aprofundeze cooperarea dintre Franța și Statele Unite în domeniul energiei nucleare civile prin intermediul parteneriatulul bilateral privind energia curată prin care urmăresc să promoveze la nivel mondial “energia nucleară”, angajamentul celor două părți având o importanță aparte și pentru România, țare care deține parteneriate strategice bilaterale cu SUA și Franța, și care și-a intensificat cooperarea în domeniul nuclear civil cu Statele Unite și cu Franța.
Potrivit declarației comune adoptate joi la Casa Albă, Biden și Macron și-au reafirmat “hotărârea comună de a sincroniza și aprofunda în continuare cooperarea în domeniul energiei nucleare civile”, stabilind că “Statele Unite și Franța intenționează să înființeze un grup restrâns pentru energie nucleară în cadrul Parteneriatului” lor bilateral.
“Parteneriatul va promova la nivel mondial energia nucleară avansată, care are un rol esențial în reducerea emisiilor globale de CO2, continuând în același timp eforturile de limitare a răspândirii tehnologiilor sensibile de îmbogățire și de reprocesare”, arată Casa Albă.
“Ne-am angajat să aprofundăm colaborarea”, a spus și Joe Biden, într-o conferință comună de presă cu Emmanuel Macron.
România desfășoară împreună cu Statele Unite două proiecte paralele pentru dezvoltarea energiei nucleare civile în tranziția către o energie curată și în reducerea dependenței strategice a Europei de sursele de energie din Rusia. Este vorba despre cooperarea dintre București și Washington pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și despre cooperarea privind amplasarea în România a primului reactor nuclear modular de mici dimensiuni produs cu tehnologie americană. În ceea ce privește colaborarea cu Franța, Bucureștiul și Parisul au semnat acum doi ani o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
La conferința COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, fiind vorba despre investiții de 3 miliarde de dolari. Momentul a urmat unor decizii convenite în anul 2020, când România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.
Anul trecut, la conferința COP26 de la Glasgow, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. Proiectul a fost inclus și în Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) lansat de liderii țărilor G7 la summitul din acest an din Germania, o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.
Mai mult, ministrul român al energiei, Virgil Popescu, a anunțat recent că patru companii din SUA, Canada și Franța s-au arătat interesate de cooperare în domeniul nuclear civil din România cu Nuclearelectrica.
La nivel european, cooperarea în domeniul energiei nucleare civile este una de referință pentru relația strategică dintre Franța și România, cele două țări obținând includerea energiei nucleare în taxonomia UE privind investițiile verzi, în pofida opozițiilor din partea unor țări precum Germania și Austria. Discuțiile continuă, însă, după ce Viena a anunțat că va ataca decizia la Curtea de Justiție a UE.
