România trebuie să își reducă dezechilibrele bugetare fără să compromită creșterea economică, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu la prezentarea studiului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”. Al doilea volum al proiectului Economic@BNR analizează finanțele publice, datoria, disciplina financiară și decalajele de competitivitate ale României în context european.
„În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese remarcabile, dar acest parcurs, grație opțiunilor interne, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea este necesar, în etapa actuală, să trecem de la progresele cantitative la ajustări calitative”, a afirmat Marinescu la evenimentul organizat la sediul BNR.
Viceguvernatorul a atras atenția asupra ritmului de acumulare a datoriei publice, care, în ultimii ani, „a fost triplu față de cel din perioada pre-pandemie”. Potrivit acestuia, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB.
„Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară”, a spus Marinescu. El a arătat că reducerea deficitului depinde și de calitatea cheltuielilor publice. „Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creșterea economică? Răspunsul ține, în bună măsură, de calitatea cheltuielilor publice, pentru ca investițiile și fondurile europene să întrețină o creștere economică robustă”, a subliniat oficialul BNR.
După doi ani consecutivi de creștere economică sub 1%, România are nevoie să își revigoreze economia pentru a tempera deficitele și povara datoriei publice, a subliniat viceguvernatorul. În privința veniturilor bugetare, acesta a cerut reducerea decalajului de colectare a TVA și un cadru fiscal predictibil.
Studiul aduce în discuție și finanțarea economiei reale. Marinescu a remarcat că România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești se numără printre cele mai îndatorate, inclusiv prin finanțări de la firmele-mamă și prin credit comercial. „De aceea, mediul de afaceri românesc resimte decalaje importante de competitivitate”, a explicat el.
În opinia viceguvernatorului, sustenabilitatea financiară cere reforme în companiile de stat, disciplină a plăților în sectorul privat și investiții în domenii precum educația, sănătatea și apărarea. El a avertizat și că rezervele valutare, deși oferă o marjă de siguranță, „nu pot înlocui ajustarea dezechilibrelor”.
Marinescu a legat perspectivele economice și de stabilitatea guvernării.
„În prezent, în ciuda instabilității politice, vedem semne bune ale consolidării bugetare, progrese recunoscute și de către agențiile de rating, însă prelungirea crizei politice devine tot mai problematică. Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încrederea economică”, a subliniat viceguvernatorul BNR.
Studiul „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” este al doilea volum al proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de Cosmin Marinescu. Prin analize comparative la nivel regional și european, volumul examinează dezechilibrele financiare și decalajele de competitivitate ale României, cu scopul de a contribui la dezbaterea privind prioritățile de politică economică.
La dezbaterea organizată la sediul BNR au participat reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic, ai companiilor și ai partenerilor sociali. Printre invitați s-au numărat fostul premier Theodor Stolojan, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, ministrul interimar al finanțelor, Alexandru Nazare, fostul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, senatorul Petrișor Peiu, antreprenorii Radu Timiș și Marius Ștefan și președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.
