Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a afirmat că flexibilitățile introduse în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență au contribuit la posibilitatea României de a revizui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de a limita riscul pierderii unor fonduri europene, în contextul în care Guvernul a anunțat încheierea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană pentru actualizarea planului.
Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, rezultatul discuțiilor permite păstrarea integrală a componentei de granturi și reduce riscul aplicării unor corecții financiare importante.
Într-o postare publicată luni și însoțită de un fragment din intervenția sa din cadrul Dialogului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență desfășurat săptămâna trecută în Parlamentul European, Victor Negrescu a arătat că a solicitat Comisiei Europene sprijin pentru salvarea proiectelor nefinalizate, a fondurilor necheltuite și pentru finalizarea procesului de modificare a planului.
„Noi demersuri pentru a salva fondurile europene din PNRR. Am solicitat Comisiei Europene, în cadrul comitetului de monitorizare din care fac parte, sprijin pentru salvarea proiectelor nefinalizate, a fondurilor necheltuite și pentru finalizarea ultimei modificări a planului”, a transmis eurodeputatul român.
Negrescu a susținut că măsurile de flexibilitate introduse în ultimii ani la nivel european au oferit statelor membre, inclusiv României, instrumente suplimentare pentru finalizarea investițiilor și absorbția fondurilor disponibile.
„România este prioritatea mea, iar interesul național ne obligă să salvăm aceste fonduri. La nivel european, inclusiv prin prisma calității mele de raportor privind implementarea mecanismului, am oferit României flexibilitatea necesară pentru a finaliza PNRR. Faptul că încă putem modifica planul, că există înțelegere în privința criteriilor de finalizare și în ceea ce privește elementele neeligibile sau cofinanțarea locală reprezintă o consecință directă a demersurilor noastre”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European.
În cadrul dialogului cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Victor Negrescu a solicitat clarificări privind numărul și valoarea proiectelor care au fost transferate către alte programe europene, precum și modul în care vor fi tratate investițiile care continuă prin cofinanțare locală sau includ componente considerate neeligibile pentru finanțarea prin PNRR.
Eurodeputatul român a întrebat, de asemenea, în ce stadiu se află evaluarea celei mai recente solicitări a României de modificare a PNRR și dacă această revizuire va permite absorbția unei părți cât mai mari din fondurile europene disponibile.
În răspunsul său, Valdis Dombrovskis a precizat că, potrivit celor mai recente date disponibile, nouă state membre utilizează mecanismele care permit transferul unor proiecte către alte instrumente europene, valoarea totală a acestora ridicându-se la aproximativ 20 de miliarde de euro.
Referindu-se la România, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene a arătat că discuțiile privind revizuirea PNRR se aflau în etapa finală și urmau să fie încheiate în scurt timp.
„În cazul României, încă discutăm acest lucru, însă ar trebui să fie revizuirea finală a PNRR-ului, care ar trebui încheiată foarte curând”, a declarat Dombrovskis.
Oficialul european a adăugat că Executivul european urmărește să finalizeze rapid toate discuțiile rămase cu statele membre, astfel încât planurile revizuite să poată fi evaluate și aprobate de Consiliul Uniunii Europene înainte de vacanța de vară.
Declarațiile lui Dombrovskis sunt în linie cu anunțul făcut vineri de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit căruia România a finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare a PNRR.
Potrivit ministrului, negocierile au permis păstrarea unui PNRR cu o valoare de peste 20 miliarde de euro și menținerea integrală a componentei de granturi, fiind eliminate totodată riscuri majore de penalizare și identificate soluții pentru continuarea unor proiecte importante din infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu.
